Odata, demult, am simtit ca trebuie sa scriu poezie. Nu am putut, ma obseda prea mult perfectiunea rimelor...
Am hotarat ca poate ar fi mai bine sa-mi convertesc acele trairi intr-un roman. Nu am reusit, doream atat de mult sa-mi "iasa" bine dialogurile incat nu am fost niciodata multumit...
...............
Deunazi umblam printr-o librarie cautand un dictionar tehnic, cand mi-a cazut privirea pe coperta unui roman: "Pasi pe nisip"...
Am simtit cum ma cuprinde furia cea mai apriga in fata acestei uriase "nedreptati":
-Stimata umanitate...dar acesta este titlul romanului pe care ar fi trebuit sa-l scriu eu!!!
Am vrut ca imediat sa-i arat aceasta grozavie celui mai bun prieten al meu din acele vremuri dar...
"Acasa nu era...
pe strada nu era...
Unde este prietenul meu...?!?" :think:

