Deznadejdea

QUOTE(predator @ Dec 4 2005, 02:46 PM)

sunt framantat de ganduri de deznadejde importiva lui Dumnezeu si nu stiu cum sa lupt impotriva lor.

Imi este frica ca am sa deznadajduiesc atat de tare incat nu am sa mai cred deloc in Dumnezeu!

ai grija ca de ce ti-e frica nu scapi!!!

tu singur poti ajunge la intelegerea radacinilor gandurilor tale - pentru fiecare om este altfel

multi merg la psiholog pentru asta, dar daca esti ortodox sau catolic, ai oricand in preajma un preot la care sa gasesti ajutor

in orice caz insa, nu te considera vinovat de existenta acestor ganduri (esti vinovat doar de particparea voita la astfel de ganduri)

pentru ca

dionis a scris:

a fost nevoie sa se ajunga aici, este nevoie ca oamenii sa treaca si prin asta. Este o conditie esentiala pentru a-ti asuma pe deplin libertatea si demnitatea de fiinta umana.

de ce incurajezi o astfel de gandire???fiecare are dreptul sa creada in ce vrea...daca se duce la un preot , el il va convinge sa gandeasca altfel...si de ce???ca ceea ce zice el este sfant???nu e nimic neobisnuit sa te panichezi din asta...fiecare om percepe altfel viata si lucrurile din jur...

predator a scris:

Salut! Am o problema cu care ma confrunt de un an de zile! Tot timpul sunt framantat de ganduri de deznadejde importiva lui Dumnezeu si nu stiu cum sa lupt impotriva lor. Asta s-a intamplat din vara anului trecut si a inceput sa apara brusc! Tot timpul imi pun aiurea niste intrebari de existenta lui Dumnezeu si am inceput sa cred din ce in ce mai putin in Dumnezeu! Si asta nu a venit din sufletul meu! A aparut brusc! Parca mintea mea pune niste intrebari de genul : " De unde stii ca exista Dumnezeu daca nu l-ai vazut" ," Alti credinciosi care se roaga lui Dumnezeu nu primesc orice sau Dumnezeu nu le da un semn ca exista"! Astea sunt o parte din toate prostiile care imi apar in cap! Si sunt foarte necajit din cauza asta ca tot timpul apar astfel de ganduri! Am nevoie de sfaturile voastre sau poate ma ajutati si pe mine! Sincer nu stiu ce sa mai fac! Imi este frica ca am sa deznadajduiesc atat de tare incat nu am sa mai cred deloc in Dumnezeu! Parca am ajuns sa neg aiurea existenta lui Dumnezeu!!! Si doar cred mult in Dumnezeu!!!Multumesc!!!!

Esti pe calea cea buna, fiule ! Continua tot asa !

Nu iti tot repeta ca D-zeu exista si ca tu crezi in El, nu e buna autosugestia, doar nu vrei sa ajungi automatic ca un robot. Nu te ingrijor, se intampla ceva bun cu tine, incepi sa te redresezi, prea mult ai ratacit.

Light_kun a scris:

de ce incurajezi o astfel de gandire???fiecare are dreptul sa creada in ce vrea...daca se duce la un preot , el il va convinge sa gandeasca altfel...si de ce???ca ceea ce zice el este sfant???nu e nimic neobisnuit sa te panichezi din asta...fiecare om percepe altfel viata si lucrurile din jur...

Replica asta mi-era adresata mie?

Pune-ti ordine in idei: n-ai spus prin ce-am incurajat "o astfel de gandire", si nu se intelege ce-ai vrut sa sustii prin afirmatiile care au urmat.

nu, ii era adresata celei care a scris mesajul care l-am citat...adica marieiB

poate ca nu am fost destul de clara, ce vroiam sa zic era ca nu e nevoie sa te duci pe la preoti, psihologi doar de dragul de a-ti schimba modul de gandire si perceptia asupra vietii si lumii inconjuratoare, sa te faca sa-ti recuperezi credinta in dumnezeu ca sa-ti asiguri un "loc in rai", daca tu nu simti ca e nevoie sau nu crezi asta...

Mesajul tau nu arata decat ca motivul pentru care raspunzi aici e doar acela de a sustine ca nu-i necesar sa crezi in Dumnezeu, cu toate ca altceva spunea predator, si anume ca el isi doreste sa creada, dar ceva ii trezeste tot felul de intrebari pline de indoiala, pe care nu le doreste - ceea ce-l conduce la deznadejde. In acest sens punea el problema, si nu daca ar trebui sau nu sa creada in Dumnezeu.

Mesajul tau nu arata decat ca motivul pentru care raspunzi aici e doar acela de a sustine ca nu-i necesar sa crezi in Dumnezeu, cu toate ca altceva spunea predator, si anume ca el isi doreste sa creada, dar ceva ii trezeste tot felul de intrebari pline de indoiala, pe care nu le doreste - ceea ce-l conduce la deznadejde. In acest sens punea el problema, si nu daca ar trebui sau nu sa creada in Dumnezeu.

pai deznadejdea aia este legata de frica de dumnezeu...asta constat din primul lui mesaj...si crezi ca daca se duce la vreun preot acesta il va lamuri??dupa o bucata de timp incepi sa-ti pui aceleasi intrebari...nu tine...lumea se schimba iar dumnezeu ramane acelasi de peste 2000 de ani...eu una nu m-as simti linistita, chiar daca mi-ar fi dovedit cineva existenta lui dumnezeu, daca nu asta e si opinia mea...

Din tot ce-ai spus un lucru mi se pare mai important: ca "lumea se schimba". Personal consider dezbaterea despre existenta lui Dumnezeu mult prea "comerciala" si lipsita de sens. Dar faptul ca devine din ce in ce mai putin de acceptat conceptia bisericeasca oficiala - cu asta pot fi de-acord. Deznadejdea este continuarea fireasca a acestui declin, pentru sufletele sensibile...

Din tot ce-ai spus un lucru mi se pare mai important: ca "lumea se schimba". Personal consider dezbaterea despre existenta lui Dumnezeu mult prea "comerciala" si lipsita de sens. Dar faptul ca devine din ce in ce mai putin de acceptat conceptia bisericeasca oficiala - cu asta pot fi de-acord. Deznadejdea este continuarea fireasca a acestui declin, pentru sufletele sensibile...

Nu "dumnezeu" in persoana este "mai putin acceptat" ci in cazul acesta religia crestina si toate "regulile" ei "sfinte" ca sa ma exprim intr-um mod dragut...

Exact asta am spus si eu, "conceptia bisericeasca oficiala", deci religia crestina asa cum a fost ea raspandita de Biserica inca de pe vremea Imperiului Roman. Ceea ce e numit azi "religie crestina" seamana foarte putin cu ceea ce era in primele secole de crestinism, cand exista chiar o acceptare a intelepciunii provenite din alte religii antice. Mai tarziu, aceasta intelepciune a fost pur si simplu nimicita sub sabia Cezarilor. Si cu cat vor continua sa se limiteze la ceea ce provine din acea forma de crestinism impusa de Imperiul Roman, cu atat mai mult vor avea Bisericile crestine de azi de suferit.

Oricum, nu crestinismul in sine este de blamat...

Light_kun a scris:

fiecare are dreptul sa creada in ce vrea...daca se duce la un preot , el il va convinge sa gandeasca altfel...si de ce???ca ceea ce zice el este sfant???nu e nimic neobisnuit sa te panichezi din asta...fiecare om percepe altfel viata si lucrurile din jur... :(

la fel, daca ai "goluri" religioase te duci la preot

eu vorbeam cu cineva care a cerut in acest sens un sfat (spune "cred mult in Dumnezeu") - nu am facut recomandarea de a se merge la preot, ci am spus "multi merg la psiholog pentru asta, dar daca esti ortodox sau catolic, ai oricand in preajma un preot la care sa gasesti ajutor" - 'Light_kun' ce ti se pare incorect inn atitudinea pe care am avut-o?

Light_kun a scris:

nu e nevoie sa te duci pe la preoti, psihologi doar de dragul de a-ti schimba modul de gandire si perceptia asupra vietii si lumii inconjuratoare, sa te faca sa-ti recuperezi credinta in dumnezeu ca sa-ti asiguri un "loc in rai", daca tu nu simti ca e nevoie sau nu crezi asta...

Light_kun a scris:

si crezi ca daca se duce la vreun preot acesta il va lamuri?? dupa o bucata de timp incepi sa-ti pui aceleasi intrebari...

cand te duci la doctor intelegi de fiecare data exact de ce iti prescie un anumit medicament? NU - de cele mai multe ori mergi pe incredere...