Am nevoie de un sfat urgent

Anonima.m a scris:

Ce sa fac ??????

Vrei sa spui... ce sa faci dupa ce-ti trece durerea de la picior... (presupun desigur ca sutul in fund pe care o sa i-l dai o sa fie pe masura comportamentului lui si deci e posibil sa te doar si pe tine putin)

Pai, primii pasi de dupa pe care ti i-as recomanda sunt:

- cumpara-ti ceva frumos, o bijuterie nou, un costum sau o rochie noua.

- fa o baie cu spuma multa si lunga lunga...

- ia un mar si aseaza-te la birou.

- analizeaza setul acesta de nevoi - e o lista mai ciudata dar am incredere ca ai sa te descurci sa le descifrezi.

- gandeste-te care sunt activitatile care iti implinesc unele dintre nevoile de acolo, care dintre nevoile de acolo sunt mai importante

- gandeste-te apoi care sunt activitatile actuale (sau din trecut) care iti incalca (sau ti-au incalcat) nevoile respective. lucrurile pe care nu le vrei in viata ta.

- implinirea sau neimplinirea nevoilor provoaca sentimente, trairi, uite si o lista cu sentimente in caz ca nu reusesti sa pui degetul exact pe cum te simti in legatura cu una dintre nevoi.

- dupa ce intelegi mai bine nevoile si sentimentele tale, cauta pe cineva care sa vrea sa ti le implineasca. Sa vrea sa le implineasca fara sa fie rugat, sa vrea sa le implineasca doar pentru ca implinirea lor ii creaza si lui bucurie.

Ca nota de incheire.... poate relatia pe care o ai mai poate fi salvata daca se trezeste partenerul dar... n-as paria nici 5 lei pe eventualitatea asta. Am vazut prea multe cupluri nefericite ca sa mai fiu atat de optimist.

Daca relatia nu merge, atunci renunta la ea. Nu are rost sa te chinui cu o relatie bolnava. Si evita in viitor sa mai faci relatii la distanta, pentru ca acestea foarte rar au un rezultat pozitiv. Si iti mai dau inca un sfat util. Niciodata sa nu programezi o nunta pana nu ai locuit impreuna cel putin un an cu persoana iubita.

Dingo25 a scris:

Niciodata sa nu programezi o nunta pana nu ai locuit impreuna cel putin un an cu persoana iubita.

Nu cred ca e nevoie chiar de un an daca esti atent... ajung si 3 luni... ;)

Esential este sa stati impreuna intr-un spatiu domestic, cu sarcini domestice de implinit amandoi. Adicalea... nu impreuna in vacanta pe undeva.

Am avut si eu o tentativa de casatorie cu cineva... tot relatie la distanta. Cand a trebuit sa petrecem mai mult timp impreuna lucrand la un proiect comun (organizarea nuntii) totul s-a dus naibi.

pe a scris:

Vrei sa spui... ce sa faci dupa ce-ti trece durerea de la picior... (presupun desigur ca sutul in fund pe care o sa i-l dai o sa fie pe masura comportamentului lui si deci e posibil sa te doar si pe tine putin)

Pai, primii pasi de dupa pe care ti i-as recomanda sunt:

- cumpara-ti ceva frumos, o bijuterie nou, un costum sau o rochie noua.

- fa o baie cu spuma multa si lunga lunga...

- ia un mar si aseaza-te la birou.

- analizeaza setul acesta de nevoi - e o lista mai ciudata dar am incredere ca ai sa te descurci sa le descifrezi.

- gandeste-te care sunt activitatile care iti implinesc unele dintre nevoile de acolo, care dintre nevoile de acolo sunt mai importante

- gandeste-te apoi care sunt activitatile actuale (sau din trecut) care iti incalca (sau ti-au incalcat) nevoile respective. lucrurile pe care nu le vrei in viata ta.

- implinirea sau neimplinirea nevoilor provoaca sentimente, trairi, uite si o lista cu sentimente in caz ca nu reusesti sa pui degetul exact pe cum te simti in legatura cu una dintre nevoi.

- dupa ce intelegi mai bine nevoile si sentimentele tale, cauta pe cineva care sa vrea sa ti le implineasca. Sa vrea sa le implineasca fara sa fie rugat, sa vrea sa le implineasca doar pentru ca implinirea lor ii creaza si lui bucurie.

Ca nota de incheire.... poate relatia pe care o ai mai poate fi salvata daca se trezeste partenerul dar... n-as paria nici 5 lei pe eventualitatea asta. Am vazut prea multe cupluri nefericite ca sa mai fiu atat de optimist.

Sincer nici eu nu as paria

Poate ca ai dreptate ...o sa ma gandesc serios la asta

De fapt poate asta imi si doresc si nu am puterea sa recunosc

Tot ce e posibil

pe a scris:

Nu cred ca e nevoie chiar de un an daca esti atent... ajung si 3 luni... ;)

Esential este sa stati impreuna intr-un spatiu domestic, cu sarcini domestice de implinit amandoi. Adicalea... nu impreuna in vacanta pe undeva.

Am avut si eu o tentativa de casatorie cu cineva... tot relatie la distanta. Cand a trebuit sa petrecem mai mult timp impreuna lucrand la un proiect comun (organizarea nuntii) totul s-a dus naibi.

asta asa e cand dar de greutati si de problemele de zi cu zi situatia se schimba ....si persoana de langa tine de multe ori nu mai este cea cu care vroiai sa faci pasul cel mare,la noi distanta nu e asa mare ne vedem aproape zilnic si tot sa vazut diferenta ( de la cer la pamant as putea zice)

Anonima.m a scris:

De fapt poate asta imi si doresc si nu am puterea sa recunosc

Reconecteaza-te la nevoile tale, adu-le in planul constientului. Iti recomand cartea Comunicare Nonviolenta de Marshall Rosenberg. O gasesti de cumparat in librarii, sau, daca tolerezi ecranul calculatorului, o poti citi online. Cartea aceasta cred ca te poate ajuta sa fii mai sincera cu propria persoana si sa gasesti curajul de a face urmatorul pas, indiferent care va vi acesta.

pe a scris:

Nu cred ca e nevoie chiar de un an daca esti atent... ajung si 3 luni... ;)

In nici un caz nu ajung 3 luni. De obicei la inceput cand te muti impreuna totul merge bine, dar dupa o perioada incep sa apara problemele. Si cand am zis un an, asta e perioada minima. Ideal e sa stai cel putin cativa ani impreuna inainte sa faci pasul. Poate daca lumea si-ar folosi creierul mai mult si nu s-ar mai gandi la nunta inca dinainte sa stea impreuna, poate atunci nu ar mai fi asa multe divorturi. Nu degeaba 80% din divorturi au loc in primii 5 ani dupa casatorie.

Anonima.m a scris:

la noi distanta nu e asa mare ne vedem aproape zilnic si tot sa vazut diferenta ( de la cer la pamant as putea zice)

Nu e vorba doar de distanta, poate sta si la blocul alaturat si tot nu ajunge. Esential este sa lucrati impreuna la proiecte comune. Cum se zice, sa trageti impreuna la jug. ;)

Cand lucrul acesta se intampla, devine evident daca persoana de langa tine este compatibila pentru ca vei vedea daca te poate ajuta, daca o poti ajuta. Colaborarea este esentiala pentru o relatie sanatoasa. Daca nu reusesti sa colaborezi cu cel ce ar trebui sa-ti fie partener, te vei simti singura, abandonata, izolata.

Dingo25 a scris:

In nici un caz nu ajung 3 luni. De obicei la inceput cand te muti impreuna totul merge bine, dar dupa o perioada incep sa apara problemele. Si cand am zis un an, asta e perioada minima. Ideal e sa stai cel putin cativa ani impreuna inainte sa faci pasul. Poate daca lumea si-ar folosi creierul mai mult si nu s-ar mai gandi la nunta inca dinainte sa stea impreuna, poate atunci nu ar mai fi asa multe divorturi. Nu degeaba 80% din divorturi au loc in primii 5 ani dupa casatorie.

Cum spuneam si mai devreme, nu durata de timp este esentiala ci cantitatea colaborarii. Daca in alea 3 luni de zile cei 2 colaboreaza la proiecte comune, pot afla suficient de mult. In acelasi timp, poti sta si 5 ani impreuna si sa fie o relatie goala, fara prea multe lucruri facute in comun. Trezit in acelasi pat, fiecare merge la servici... vii acasa... ce este de mancare, televizor sau un computer, ceva sex... somn... iar a doua zi de la capat. Asta nu este musai o relatie ci doar o coabitare.

pe a scris:

Nu e vorba doar de distanta, poate sta si la blocul alaturat si tot nu ajunge. Esential este sa lucrati impreuna la proiecte comune. Cum se zice, sa trageti impreuna la jug. ;)

Cand lucrul acesta se intampla, devine evident daca persoana de langa tine este compatibila pentru ca vei vedea daca te poate ajuta, daca o poti ajuta. Colaborarea este esentiala pentru o relatie sanatoasa. Daca nu reusesti sa colaborezi cu cel ce ar trebui sa-ti fie partener, te vei simti singura, abandonata, izolata.

Cum spuneam si mai devreme, nu durata de timp este esentiala ci cantitatea colaborarii. Daca in alea 3 luni de zile cei 2 colaboreaza la proiecte comune, pot afla suficient de mult. In acelasi timp, poti sta si 5 ani impreuna si sa fie o relatie goala, fara prea multe lucruri facute in comun. Trezit in acelasi pat, fiecare merge la servici... vii acasa... ce este de mancare, televizor sau un computer, ceva sex... somn... iar a doua zi de la capat. Asta nu este musai o relatie ci doar o coabitare.

la noi a fost mai mult coabitare si tot nu a mers .... offf de ce suntem noi oamenii asa complicati???

Anonima.m a scris:

la noi a fost mai mult coabitare si tot nu a mers .... offf de ce suntem noi oamenii asa complicati???

;) tehnic vorbind nu suntem chiar atat de complicati.

Ne complicam viata datorita faptului ca "dormim", nu suntem atenti la lumea exterioara si nici la lumea interioara.

Nici macar nu este vina noastra, tine de educatia la care suntem expusi atat in familie cat si in societate.

uite ca sa-ti justific replica cu simplitatea, Rosenberg spune ca atunci cand se intampla ceva, o actiune, un eveniment, avem implinita sau neimplinita o anumita nevoie interna. Implinirea sau neimplinirea nevoii respective duce la anumite sentimente pozitive sau negative. Simplu.

Daca vrem ca sa ne simtim altfel, trebuie sa determinam persoanele din jur sa actioneze intr-un fel in care sa ne faca viata minunata. Pentru ca lucrul acesta sa se intample, mai intai persoana de langa noi trebuie sa inteleaga nevoia noastra care nu este implinita, sa ne inteleaga mai bine. Nevoile sunt comune tuturor, o data auzita nevoia, persoana de langa va intelege ca actiunea ceruta este de fapt un dar, o ocazie de a face viata celui de langa tine mai minunata.

Problemele care apar sunt probleme de comunicare, probleme cauzate de faptul ca cele 2 persoane au strategii incompatibile de implinire a nevoilor si nu sunt dispuse sa discute si sa gaseasca strategii alternative care sa le implineasca la amandoi nevoile. Nu au nevoi incompatibile, doar strategii incompatibile.

Anonima.m a scris:

Voi ce a-ti face in locul meu????

un sut in fund si......aleluia!!

a zis bine Amicu.....nu poate trai fara ma-sa.