Ioana are nevoie de ajutor

Moaama, ce usor ai rezolvat problema, Dingo. Cati copii bolnavi ai acasa? Cate cursuri de specializare se tin la tine in sat? Cate slujbe gasesti tot la tine in sat, pe perioada de criza? Cati copii bolnavi ti-au primit la gradinita cu program prelungit?

Lasand la o parte cazul asta, nu e asa ca e mai usor sa rezolvi problema altuia?! :)

Darianna a scris:

Claudia (ca deja imi ies din pepeni), cand am intrat pe forumul asta, eram la fundul sacului, la capatul rabdarii si la limita subzistentei, eram disperata din foarte multe puncte de vedere. Nu am zis-o niciodata. Nu am cerut niciodata ajutorul aici! Si cu toate astea, cei care imi erau aproape de aici, de pe roportal, mi-au facut cel mai frumos cadou, mi-au alimentat cardul. Suma nu a fost mare, adica era imensa, dar nu de genul celei de care probabil are nevoie Andreea, insa mi-a alinat durerile. Mai ales, ca am simtit ca am pe cineva langa mine. Si la vremea aia nu il cunoscusem pe nici unul dintre ei, in realitate. Cred ca stii cum e sa simti oameni necunoscuti alaturi.

Andreea, ti-am propus si pe pm, propun si aici, sa vada toti si sa isi spuna parerea:

- iti propun sa facem o intalnire la Bucuresti, speciala pentru tine si pentru fetita ta, sa te cunoastem, sa o vedem si pe ea. Te asigur eu ca cine ar veni la intalnire, nu ar ramane stana de piatra. Avem un precedent in acest sens: Geanina.

Si inca ceva, Andreea: acte medicale doveditoare se cer tuturor. Este politica forumului. Si pe orice site de ajutor umanitar te-ai duce, nimeni nu te accepta fara dovezi. Nu trebuie sa te simti jignita ca iti cerem dovezi.

dupa cum ti-am spus si mai inainte cand va hotarati sunt dipusa sa imi iau copilul in brate si sa vin sa va cunosc ..sa ne cunoastem ..

Dingo25 a scris:

Dar eu tot nu inteleg cum de tu ai mai facut inca un copil, cand tu nu aveai ce sa ii pui in farfurie nici macar la primul.

Oamenii trec prin situatii in care banii si nimicul sunt de partea lor prin rotatie. Cat timp nu cunosti destul de exact situatia, nu poti acuza astfel pe cineva.

Bun! Propun in mod oficial si cat se poate de serios, sa ne vedem pe 30 ianuarie, in Bucuresti. Ora si locatia vor fi stabilite pe parcurs. Dar de regula, se alege ora 14.

Daca reusesc sa incurajez cumva provincia, o sa va spun ca eu vin de la Constanta (sa nu credeti ca aleg Bucurestiul ca imi vine mie mai usor).

Eu fac un calcul de cele necesare pentru analizele de la Cluj. Sunt in imposibilitate cu cazarea la Cluj. Este cineva din Cluj care o poate gazdui, sau stie cineva care este pretul la un hotel acceptabil? Sau o posibilitate de cazare la cineva cunoscut?

bydy a scris:

Eu cred ca daca se strang 20 de oameni cu suflet si dau fiecare cate 100 roni, o putem ajuta in prima faza.

2000 de roni, nu este o suma mare, dar sunt buni pt inceput.

Am spus suma asta.. din capul meu... atat cat am crezut eu ca ii trebuie pt investigatiile de la Cluj. Daca nu este buna, puteti veni cu alta.

Pentru Cluj cred ca sunt suficienti 150 euro. sau 600 lei cca.

Depinde de cat costa si cazarea.

Pippo a scris:

Eu fac un calcul de cele necesare pentru analizele de la Cluj. Sunt in imposibilitate cu cazarea la Cluj. Este cineva din Cluj care o poate gazdui, sau stie cineva care este pretul la un hotel acceptabil? Sau o posibilitate de cazare la cineva cunoscut?

Sunt doi useri vechi din Cluj. Incerc eu sa ii localizez acum, sa vedem daca pot si vor sa ajute in vreun fel.

Voi nu cred ca realizati care e adevatara problema aici. Problema nu e ca fata are epilepsie. De aceasta boala sufera peste 50 de milioane de oameni in intreaga lume si traiesc normal. Oricum, e laudabil si faptul ca vreti sa ajutati ca fetita sa isi faca testele medicale. Dar asta nu va schimba cu absolut nimic situatia familiei. Tot nu vor avea ce sa isi puna pe masa. Daca chiar vreti sa ajutati aceasta familie atunci ar fi bine ca cineva care un apartament gol in Ploiesti, Brasov sau Bucuresti sa le ofere cazare gratuita cateva luni pana isi gasesc ambii parinti de lucru si pot sa aibe un venit care sa le permita sa se autosustina. Nu uitati ca peste un an copilul mai mare va face 7 ani si va incepe scoala si vor incepe sa creasca mult cheltuielile si cu el.

Oricum, Andreea, nu mi-ai raspuns la intrebarea de mai sus. Nu iti e jena cand cumperi tigari din putinii bani ai sotului, stiind ca acasa te asteapta 2 copii la care tu nu poti sa le platesti nici macar controlul medical?

de-acu-nainte va avea suficient si pentru tigari si pentru net.

de ce necajesti ingerau cu asa intrebari malitioase?

Ma, daca pentru voi e in regula ca o 'mama disperata' sa isi updateze profilul pe Sentimente, sa ne declare aici ca e casatorita si dincolo sa caute (prietenie, evident) si cumparati tot ce vi se arata, mie nu mi se pare in regula.

Sub pretextul sfaturilor, ea posteaza peste tot strigatul de ajutor.

Eu ma gandesc ca intr-o astfel de situatie regretabila, te duci pe site-uri, forumuri specializate (DespreCopii este din cate am vazut eu un loc unde chiar poti primi ajutor real), institutii, etc etc.

Dar ea s-a dus pana si pe la forumuri ortodoxe pentru asa-zise sfaturi practice. Ori acolo nu cred ca primesti alte sfaturi decat cu ce pix sa scrii acatistul si cate ore sa stai in genunchi in fata vreunei mumii.

Ia sa gandim mai adanc si sa vedem daca nu cumva e ceva in neregula cu tot comportamentul asta duplicitar?

Nu cumva ea cauta empatia si slabiciunea cuiva care, de dragul copilului bolnav o ajuta material?

Sigur, poate copilul chiar este bolnav din nefericire.

Ce va face sa credeti ca dandu-i bani ii va folosi pentru copil?

Chiar nu stiti ca unii oameni sunt mizerabili?

Ganditi.

K0ntr0VerSy a scris:

Chiar nu stiti ca unii oameni sunt mizerabili?

Ganditi.

Gandim kontroversatule, gandim .

Cine vrea sa se simta cu constiinta impacata va dona o suma, cine nu vrea sa se simta fraierit nu va misca un deget .

Poate ca Andreea va prezenta si dovezile medicale care sa'i confirme spusele si atunci se va dovedi ca a avut dreptate , sau ... poate ca oamenii sunt intr'adevar mizerabili, asa cum sustii tu .

Insa , de aici si pana la a'i judeca viata, e cale lunga . Pare curiosa graba cu care toti devin judecatori , in conditiile in care nici viata lor nu'i fara de greseala .