abidan a scris:
Asa. Deci.
In primul rand sa facem oleaca de gramatica. Ai scris de mai multe ori “sti” cu un singur “i”. Unde verbul “a sti” era la persoana a II-a(2) singular, indicativ present. In cazul asta bagi doi (2) de “I”. In rest, ai un sinur(1) “i” doar daca e la infinitiv, la toate timpurile sau modurile care se formeaza de la infinitiv, indiferent de persoana sau numar.
(tu) nu stii- indicativ prezent
(tu) nu poti sti - vb.+ infinitiv.
Nu ma lua cu “am scris repede si n-am stat sa corectez”. Asta nu mai e graba ci..cum ii ziceai tu? Asa, ignoranta.
Stai linistit, n-am stat sa-ti caut greselile de gramatica. Probabil mai ai, dar astea mi-au ramas scrijelite in spatele globului ocular.
Apoi. Habar nu ai ce inseamna “nihilism”. Da’ te las pe tine sa cauti in dex. Asa poate mai dai de vreun site de stiinta de care sa razi cu aer de superioritate. Fara sa citesti, evident.
Te-ai ofticat ca ti-am pus niste intrebari. Daca intr-adevar stiai sa-mi raspunzi, o faceai. Nu incepeai sa ma analizezi pe mine. Dar cum tu stii doar cateva replici pe de rost, te blochezi cand e vorba sa vii cu niste argumente pe care nu le ai si de care nici nu te intereseaza.
Asa faceam si io la 6 ani cand credeam in Mos Craciun. Daca ma intreba unu' mai mare ce motive am sa cred, ii ziceam ca asa mi-au zis ai mei. Si ce ziceau ai mei era adevarul absolut. Chiar daca io in sinea mea stiam ca probabil isi bat joc de mine si ma trimit la culcare mai devreme ca sa poata face ei secs nebun in liniste, ma fortam sa cred ca exista, si la orice argument impotriva imi bagam degetele in urechi si cantam.
Cam ce faci tu acum.
Ai impresia ca ma jignesti daca imi spui ca am evoluat din maimuta. N-am absolute nicio problema cu asta, daca asa ar fi. Da’ maimutele alea nu erau chiar maimute. Ai ramas cu niste chestii pe care le-ai auzit printr-a IV-a(4) pe la orele de stiinta a naturii si nu te-ai obosit sa citesti mai mult. Vezi pe Wikipedia, ca oricum de acolo iti iei tu toate cunostintele. E sursa absolta de cunoastere, se stie.
Te-ai luat aiurea cand ti-am pus niste intrebari. Just. Tu nu-ti pui intrebari, fiindca nu cauti raspunsuri. In capsorul tau modest ai impresia ca deja le stii pe toate si nu mai ai nimic de invatat.
Sa clarific treaba. Nu-s fana religie. Da’ nici nu ma dau rotunda ca valeu io is atee si ce cred io e adevarul absolut. Fiindca nu sunt convinsa ca e asa. Daca apare vreun licurici pufos si-mi zice ca dumnezeu e pe bune, si ma ia dracu la propriu daca nu incep sa fac 15jpe mii de matanii pe ora, poate ma mai gandesc.
Tu daca ai fost vreodata ateu, erai ca si acum. Genul ala de om care se adună cu alti inca doi(2) „atei” la o masa, sa vorbeasca cu superioritate despre cat de oi naive sunt oamenii de rand, care nu au depasit nevoia de spiritual, sa ajunga la etapa elevata, rationala a vietii.
Ziceai ca nu citisesesi biblia, da’ nici nu te interesa. A trebuit s-o visezi pe prietena ta si sa te sperii de ea ca sa bagi nasu’ in biblie. Patzasti.
N-ai citit nici biblia pana la capat, asta o stiu sigur. Probabil ai citit doar apocalipsa si te-a impresionat fiindca avea termini precum “serafimi”, “demoni”, “pacatosi”, etc. Si probabil ai gasit acolo raspunsul la paralizia ta prin somn. Erai posedat sau sheva.
Tu esti genul de om care citeste cate un paragraf dintr-o carte si zice c-a citit-o pe toata. Fiindca daca tie nu-ti covine ce scrie acolo, nu te obosesti s-o duci la capat. Dar daca te intreaba careva daca ai citit “Universal Si Ce Dracu’ Facem Noi Pe Bucata Asta De Chiatra Care Se Invarte In Jurul Unui Bec?”, tu iti amintesti de paragraful ala si-i zici ca “Da bre! E najpa, wtf?”
Acum faci la fel. Ai impresia ca oamenii de stiinta is niste imbecili, dar nu te obosesti sa citesti ceva legat de stiinta/altechestii. Tu ai citit biblia si cei trei purcelusi si acum ai universal la degetul mic.
Discuti despre dumnezeu cu un aer de importanta si asa, o combinative de mila si scarba pentru necredinciosii net inferiori tie.
Motivul pentru care mie mi se pare ca meriti o cafteala buna si lasat la mila ateilor e ca, teoretic tu esti 100% convins de opinia ta si ai impresia ca ideile tale stau bine in capul tuturor. Simti tu nevoia sa dezbati ceva ce deja pentru tine e lamurit.
.
E ca si cum.
E ca si cum m-as simţi eu foarte bine cu mine ca stiu ca pamantul e rotund. Si m-as duce sa discut cu alti oameni ca mine, care cred ca pamantul e rotund despre faptul ca mai exista inca oameni care cred ca e plat.
Si m-as simti atat de isteata cand povestesc cat de prosti is aia, incat pentru un moment as crede ca is varful evolutiei umane. De parca am crescut eu brusc intelectuala cu ceva identificand existenta unor oameni care cred altceva decat mine.
Faptul ca un om e mai prost decat tine nu te face pe tine mai inteligent cu nimic la modul absolut. Daca brusc, maine, tot universul in afara de tine ar uita sa stie sa citeasca, ai fi la fel de prost cum esti in momentul asta. Doar mai destept decat ei.
Asta cred eu ca e diferenţa dintre ateu si credincios (de genul tau).
Ca ateul gandeste „Nu cred in Dumnezeu si nu imi pasa de religie”.
Si credinciosul (de genul tau) gandeste „Cred in Dumnezeu si imi place sa explic tuturor de ce asta ma face mai bun decat majoritatea oamenilor”
Si de-aia urasc eu credinciosii de genul tau. Ca sunt genul de oameni care-si evalueaza evolutia personala in raport cu altii, nu cu sine.
Si daca faci parte din vreun grup de credinciosi pe internet, unde dezbateti cu totii ălea 3 pagini din biblie pe care le-ati citit in total, sau te intalnesti cu prietenii la o bericica si incepi sa vorbesti tare, sa auda tot barul despre ce sarlatani is oamenii de stiinta, meriţi pocnit.
)) eu am fost creat
un amalgam interesant de nobodies