Început de Nelinistita, Vin 27 nov 2009 · 85 răspunsuri · 20.225 vizualizări
Deschid si eu un topic unde va astept cu pareri.
Iubim doar oamenii care ne raspund cu aceleasi sentimente? Ce se intampla cand ne dam seama ca omul pe care-l iubim nu ne (mai) iubeste sau nu ne-a iubit niciodata? O perioada asteptam sa ajunga sa ne iubeasca? Sau pur si simplu... renuntam? Si atunci se cheama ca am iubit? Este iubirea eterna? Sau e doar un sentiment efemer?
Eu iubesc doar daca sunt iubita si asa mi se pare normal. Cel care nu te iubeste nici nu are nevoie de iubirea ta. Iubirea ca orice alt sentiment uman, moare daca nu este hranita. Ea exista, dar poate sa supravietuiasca sau nu, atat cat supravietuim noi.
pricat de mult am iubi sau am adora chiar o persoana, nu putem obliga pe nimeni sa ne raspunda la fel.
pe mine una exact asta ma doare la multi neni. ca imi declara verzi si uscate si se asteapta ca io sa ma simt flatata si sa raspund instantaneu. si finca n-o fac, apare ciuda, ura, nu stiu cum s-o numesc. in fine..... 
deci nu, cand iubim mult, mult de tot pe cineva care ni se pare idealul, care ni se pare marea iubire a vietii, chiar daca chiar e asa, repet, persoana nu e obligata cu nimic sa ne si raspunda la fel.
normal ca suprema implinire e cand ambii se considera reciproc marea iubire.
eu cred ca nu se poate iubi cu adevarat decat o singura data in viata. cine n-a trait asta...... :P :)
Faptul ca iubesti pe cineva te face vulnerabil in fata acelei persoane. Te deschizi si evident ca-i permiti sa patrunda in locuri ale sufletului unde in mod normal nu ai lasa un om strain sa patrunda. Ce faci cand iti dai seama ca acel om profita de slabiciunea ta? Il mai poti iubi la fel de mult?
mica_curioasa a scris:Eu iubesc doar daca sunt iubita si asa mi se pare normal. Cel care nu te iubeste nici nu are nevoie de iubirea ta. Iubirea ca orice alt sentiment uman, moare daca nu este hranita. Ea exista, dar poate sa supravietuiasca sau nu, atat cat supravietuim noi.
Si atunci cine face primul pas - sa iubeasca?
Si alta intrebare - ce faci cand persoana pe care o iubesti se lasa iubita dar nu te iubeste?
Editat Vin 27 nov 2009 17:34
de obicei cand iubesti si nu esti iubit se numeste obsesie....si asta se intampla cand nu ai indeajunsa incredere in ati axprima sentimentele sau a trece peste.
nu poti spune ca iubesti fara sa primesti in schimb acelasi lucru ...iubire, in rest dupa mine e doar o placere/moft trecator.
P.S:se cam pierde intelesul de baza al cuvintelor.....prin introduceri in contexte ce nu le apartini si apoi preluate....si transmise.
Celin1988 a scris:de obicei cand iubesti si nu esti iubit se numeste obsesie....si asta se intampla cand nu ai indeajunsa incredere in ati axprima sentimentele sau a trece peste.nu poti spune ca iubesti fara sa primesti in schimb acelasi lucru ...iubire, in rest dupa mine e doar o placere/moft trecator.
P.S:se cam pierde intelesul de baza al cuvintelor.....prin introduceri in contexte ce nu le apartini si apoi preluate....si transmise.
Exact - deci daca iubesti si nu esti iubit = obsesie
Dar ce se intampla cand obiectul iubirii se lasa iubit si iti intretine iluzia ca te iubeste ? Asta cum se numeste?
Celin1988 a scris:de obicei cand iubesti si nu esti iubit se numeste obsesie
wooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooooowwwwwwwwwwwwwwwwwww
eu am alta intrebare: presupunem ca ne indragostim de o persoana din anturajul nostru cotidian: serviciu, scoala, prieteni, roportal eventual......deci ne indragostim de o persoana care intruneste calitatile pe care noi le visam.
intrebare: daca persoana respectiva nu a provocat in mod hai sa zicem deliberat sentimentu asta sau nu l-a hranit etc, cu ce e obligata, din punct de vedere moral, sa raspunda?
Nelinistita a scris:Dar ce se intampla cand obiectul iubirii se lasa iubit si iti intretine iluzia ca te iubeste ? Asta cum se numeste?
daca e deliberat si voluntar se numeste 100% manipulare.
mai exista si situatii cand cel iubit, deci receptorul, chiar daca nu iubeste sau nu poate raspunde la fel, are nevoie, e dependent si nu poate renunta la ce primeste. si hraneste prin toate mijloacele iubirea celuilalt, macar sa o poata pastra.
Nimeni nu e obligat sa iubeasca. Nimeni nu poate cere cuiva sa il iubeasca indiferent de motiv.
In cazul in care manipulatorul e dependent de iubirea pe care o primeste si face tot ce poate ca sa o pastreze...? - nu tot manipulare se numeste sau e acceptabil?
Si mai ales - cum faci diferenta? daca iubeste sau doar face tot ce poate sa pastreze iubirea de care e dependent?
Chiar daca tu iubesti o persoana,iar acea persoana nu te iubeste ai tendinta (sau cel putin eu)sa lupti ca acea persoana sa te iubeasca,dar daca nu reusesti pana la urma aceasta iubire dispare incet,incet fara sa-ti dai seama si ajungi la momentul cand pur si simplu obosesti sa lupti si atunci te retragi.
Cred ca iubirea adevarata este aceea in care iubesti si esti iubit.
Iar dupa cum imi spuneau unele cupluri care au ajuns la nunta de argint,tind sa cred ca iubirea este efemera,deoarece imi spuneau ca la inceput era iubire pe masura ce ani au trecut iubirea s-a transformat in obisnuinta si in respectul dintre cei doi parteneri.
Consider ca fiecare doreste ceva in schimbul iubirii sale, este asa-zisa teorie a schimbului: in cadrul oricarei relatii sociale se produce un schimb, in care feicare participant "da" si "primeste" anumite resurse, astfel incat sa existe un anumit echilibru convenabil ambelor parti. Resursele pot fi de mai mutle tipuri: dragoste, bani, servicii, bunuri, informatie, valorizare etc. Teoretic, aceste schimburi trebuie sa fie echitabile, insa stim bine ca de cele mai multe ori acest lucru nu se prea intampla, asadar exista 3 posibilitati: ori se redefienste relatia prin fixarea unor noi regului si criterii de schimb, ori se resemnifica resursele primite sau date ori se rupe sau se distorsioneaza relatia respectiva.
Asadar, cred ca dragostea are nevoie de "sustinere" pt a putea fi intretinuta si pt a continua sa arda flacara aceea de la inceput. Daca numai unul "da", iar celalat "primeste" se ajunge la o situatie de frustrare, in special pt cel care numai "da".