Început de Sikaryan, Lun 26 oct 2009 · 8.604 răspunsuri · 553.752 vizualizări
Eu cand ajung acasa aplic metoda de mai jos, consacrata de 3 saptamani:
- lighean cu apa calda si sare pt picioare ; adaug petiodic apa fierbinte; se sta minim jumate de ora
- ceai cu muuuulta lamaie si ghimbir + sirop de salcam, soc, brad sau miere
- 40 de picaturi tinctura de propolis - fara sa ma ingurgitezi nimic cam o ora; te tine la distanta de infectii
Si uite asa, deocamdata n-am racit deloc
La protest am bomboane cu mine.
Editat Vin 3 feb 2017 13:01
Ordonanta de marti noapte pe intelesul tuturor
Adoptare. În noaptea de 31 ian/1 febr 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 92/2017 Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 13/2017 care modifică Codul penal și Codul de procedură penală. În aceeași noapte a fost adoptat un proiect de lege cu privire la grațiere, dar acesta va intra în procedură legislativă la Parlament, așadar încă nu există un act normativ privind grațierea care să producă efecte.
De ce OUG? Pentru situații de urgență, când nu se poate aștepta ca Parlamentul să dea o lege, Guvernul poate să o facă în locul lui, prin OUG. Din partea introductivă a OUG nu rezultă în mod clar care ar fi fost urgența ce a impus modificarea celor două coduri, ci doar se face mențiune la apariția unor interpretări neunitare ca urmare a publicării unor decizii ale CCR.
Avizare la CSM. În domeniile care privesc justiția și codurile este obligatoriu de cerut avizul de la CSM, care are doar valoare consultativă. Cu privire la o primă variantă a textului OUG apărut săptămâna trecută, CSM a dat un aviz negativ. Dar marți s-au adus modificări importante textului inițial, astfel că MJ a considerat că e nevoie de un nou aviz de la CSM. La ora 17 a fost primită la CSM noua variantă a nouă variantă a proiectului de OUG. Președinta CSM a fixat întâlnire a Plenului CSM pentru miercuri la ora 9.00, anunțând chiar pe ministru de aceasta. La ora 21.30 OUG era însă aprobată de Guvern, fără aviz de la CSM.
Modificarea C.pen. Prin OUG se aduc mai multe modificări Codului penal, care vor intra în vigoare peste 10 zile:
1. favorizarea făptuitorului. Dacă ajuți o persoană să se sustragă de la proces sau de la executarea pedepsei, comiți o infracțiune. Nu sunt sancționați însă cei care își ajută membrii de familie (părinții sau bunicii ori străbunicii, copiii sau nepoții ori strănepoții, frații sau nepoții acestora, soții sau concubinii).
– OUG mai adaugă acum o categorie de persoane care nu va fi sancționată: afinii până la gradul II, adică de acum nu vor mai fi sancționați părinții și bunicii soțului, copiii și nepoții soțului, frații soțului. Aceasta înseamnă că dosarele deschise până în prezent pentru aceste din urmă categorii de persoane trebuie închise;
– OUG prevede că de acum nu vor mai fi pedepsiți cei care favorizează făptuitorii prin emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative.
2. abuzul în serviciu. Reglementarea este modificată aproape în întregime, depășindu-se cerințele unei decizii a CCR (405/2016) care atrăgea atenția asupra unei singure neclarități. Sunt mai multe aspecte aici:
– de acum, fapta va fi infracțiune numai atunci când se încalcă normele dintr-o lege, OG sau OUG și se produce o pagubă de peste 200.000 lei sau o vătămare a drepturilor ori intereselor unei persoane. Asta înseamnă că, de pe data de 11 februarie 2017 faptele de abuz cu prejudiciu de cel mult 200.000 lei nu vor mai fi infracțiuni: dosarele penale în curs de soluționare vor trebui închise, iar prejudiciul va putea fi recuperat de cei interesați numai pe calea unui proces civil (reclamantul trebuie să plătească taxă de timbru, să plătească expertize etc, ceea ce nu se întâmpla în cursul procesului penal). Persoanele condamnate definitiv pentru asemenea fapte vor trebui puse în libertate și condamnarea ștearsă din cazier. Încă o precizare: pragul de 200.000 lei este ales în mod arbitrar;
– se reduc limitele de pedeapsă de la 2-7 ani la 6 luni-3 ani sau amendă. Deci, noua lege stabilește pedepse mai mici. Efectul este că scad și termenele de prescripție a răspunderii penale, ceea ce afectează dosarele în curs: dacă până acum o infracțiune de abuz în serviciu putea fi urmărită în termen de până la 8 ani de la data comiterii, de acum acest termen va fi de 5 ani, astfel că dosarele care se află pe rolul organelor judiciare de mai mult de 5 ani trebuie închise;
– în caz de condamnare, până acum judecătorul putea interzice celui condamnat să exercite o funcție publică timp de 1-5 ani. Prin OUG se elimină această posib– se reduc drastic pedepsele la abuzul în serviciu comis prin discriminare: dacă până acum se pedepsea cu 2-7 ani închisoare și interzicerea dreptului de a mai exercita funcția publică pentru cel care îngrădea drepturile unei persoane pe temei de rasă, naționalitate, religie, sex, dizabilitate etc, de acum se va sancționa cu închisoare o lună-un an sau amendă;
– OUG prevede că de acum nu vor mai fi pedepsiți cei care comit fapta de abuz în serviciu, inclusiv prin discriminare, prin emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative. Așadar, există o categorie specială de angajați ai statului care nu pot fi trași la răspundere indiferent cât de mare ar fi paguba produsă sau cât de importantă ar fi vătămarea produsă. Mai mult, se deschide posibilitatea legiferării rasiale!ilitate;
Continuarea https://cristidanilet.wordpress.com/2017/02/01/ordonanta-de-marti-noapte-pe-intelesul-tuturor/
Stu' a scris:Asta intr&adevar o VESTE
Nu gasesti si tu pe unii mai calmi? Era sa mor dracu de inima 
Un articol interesant.
Cum se dau legile cu dedicaţie. Cazurile Vlasov/Florin Iordache, Şova/Hrebenciuc şi Zsolt Nagy/Chiuariu
Ancheta deschisă de procurorii DNA în cazul iniţiativei legislativă privind graţierea şi ordonanţa de urgenţă de modificare a codurilor penale, nu este prima privind modul în care s-au adoptat actele normative în România. Alte trei dosare, anchetate de procurorii DNA, au vizat acte normative controversate, promovate prin Guvern sau Parlament. În toate cazurile, cei implicaţi vorbesc de rolul vital pe care îl au miniştrii Justiţiei, sau membrii Comisiilor Juridice din Parlament.
Cazul I: Amnistia şi graţierea Cel mai cunoscut caz este, fără îndoială, cel în care fostul deputat PSD, Viorel Hrebenciuc, discuta cu colegul său de partid,fostul senator Dan Şova, abrogarea unor articole din Codul Penal şi Legea Amnistiei. Modificări vizate: abuzul în serviciu să nu mai fie incriminat şi nici folosirea influenţei de partid în scopul obţinerii de foloase necuvenite. „Boss, deci, automat, suntem beliţi”, spunea Hrebenciuc, despre unul din articolele problemă. În schimbul promovării în Parlament, Şova a acceptat promisiunea lui Viorel Hrebenciuc că îl va sprijini, în 2015, să obţină funcţia de preşedinte al PSD, în dauna contracandidaţilor Liviu Dragnea şi Valeriu Zgonea. Acuzaţiile DNA: trafic de influenţă. Cazul este încă la procurori iar cei doi, Şova şi Hrebenciuc, sunt trimişi în judecată în alte dosare de corupţie. „Nu o să putem să abrogăm abuzul în serviciu”
am vazut azi o pancarta faina,
Liviule nu vii prin piata
sa ti-o tragem la mustata
ten points
Dragnea, te-am poza subtil
Din fata si din profil
Noi am avut azi ,,Nu vrem dictator''
Si o mustata in semn de interzis.
Bine, hai, încerc să fiu „avocatul diavolului”...
Așadar, ce aveți cu Dragnea?
Ce a făcut sau ce n-a făcut?
Vriies a scris:Bine, hai, încerc să fiu „avocatul diavolului”...
Așadar, ce aveți cu Dragnea?
Ce a făcut sau ce n-a făcut?
ha??
Da, te ascult...
Dar nu te lungi, pliizz, încearcă să sintetizezi! 
