România
Roportal.ro

Pe agenda zilei. Evenimente interne.

Început de Sikaryan, Lun 26 oct 2009 · 8.604 răspunsuri · 553.752 vizualizări

aramis14.399 mesaje#5241
Moftangiu a scris:

Astia sunt scoliti din studentia ceausista.

Membrii comitelor de organizare a taberelor studentesti cautau blatisti in prima noapte a seriilor, le prelua biletele celor care i-au cazat si ii trimiteau acasa, apoi isi chemau amicii sa-i cazeze in locurile eliberate.

si dansau serate cu piese de Mirabela Dauer. si Savoy.

si aveau cravate subtiri, de musama neagra.

si erau tâmpiti. si cam fuduli.

Moftangiu2.920 mesaje#5242
aramis a scris:

si dansau serate cu piese de Mirabela Dauer. si Savoy.

si aveau cravate subtiri, de musama neagra.

si erau tâmpiti. si cam fuduli.

Si neaparat aveau un tatic sau un unchi int-o pozitie inalta, altfel nu aveau sanse sa faca parte din comandamentele taberelor studentesti, cum nici acum nu ajunge oricine la conducerea institutiilor si la contracte cu statul.

The Unknown45.704 mesaje#5243

CAT O SA MAI INGHITIM?

dorm_w700_h800_q90.jpg

Dragii noştri parlamentari, ”fruncea ţării”, ne demonstrează, încă o dată, că nu au nici un fel de limită. Nici a bunului simţ, nici a măsurii, doar un tupeu inimaginabil, bătându-şi joc de acest popor care efectiv nu mai are niciun fel de reacţie în faţa acestor oameni fără scrupule. 

Ce au făcut aceşti politicieni pe perioada mandatelor lor, pentru a motiva acordarea unor pensii speciale atât de generoase? Nu au făcut nimic, timp de 25 de ani, pentru a ridica nivelul de trai al acestui popor, nu au făcut nimic pentru a ridica România la nivelul ţărilor civilizate. Nu au fost în stare să facă o autostradă, întreaga infrastructură este la pământ, tursimul este jalnic, nivelul de trai al oamenilor nu s-a îmbunătăţit, în spitale situaţia este dezastruoasă. Ne mor tinerii în cluburi pentru că autorităţile au avut doar o singură grijă, să-şi primească şpaga. Metroul din Bucureşti este o ruşine, pe străzi apar zilnic tot felul de cratere care pun în pericol viaţa oamenilor, pensionarii au pensii de toată jena, deşi au muncit mult mai mult şi în condiţii mult mai grele decât domnii parlamentari.

Ca să vă daţi seama până unde poate merge tupeul acestor oameni, să amintim că propunerea supusă votului prevede că legea pensiilor speciale poate fi modificată, dar nu poate fi respinsă! Deci, oricum, într-un fel sau altul, pensiile speciale le vor primi, pentru că aşa spune legea pe care ei înşişi o vor vota. Invocă, în apărarea lor, faptul că trebuie să-şi alinieze veniturile cu cele ale colegilor din Parlamentul European. 

parlament2.jpg
Serios? Dar nouă, oamenilor simpli, cei care am făcut prostia să vă votăm, ne-aţi asigurat un nivel de trai echivalent cu cel al cetăţenilor din Uniunea Europeană? Nu, mai mult, plătim impozite foarte mari, dacă ne raportăm la nivelul de salarizare existent. La asta v-aţi priceput foarte bine, să ne împovaraţi cu taxe, în timp ce voi v-aţi asigurat un trai îmbelşugat. Nu vă ajunge faptul că aveţi salarii uriaşe, că primiţi indemnizaţii, bani pentru chirie, că aveţi maşini la dispoziţie, că vi se decontează sume imense pentru benzină? Nu vă ajung toate privilegiile de care vă bucuraţi, mai vreţi să primiţi şi pensii speciale pentru că timp de 25 de ani nu aţi făcut nimic?
Stau şi mă întreb cât mai poate răbda acest popor toate aceste dovezi de nesimţire, cât mai poate înghiţi batjocura cu care îl tratează politicienii. Nu au trecut nici două luni de la tragedia de la Colectiv, când atâţia oameni au ieşit în stradă cerând schimbarea întregii clase politice. Şi ce fac domnii parlamentari? Nu numai că nu au bunul simţ să demisioneze în bloc, dar sfidează o ţară întreagă şi le râd în faţă tuturor celor care au ieşit în stradă.

Au tupeul incredibil ca acum, când încă ard lumânări în faţa clubului unde şi-au pierdut viaţa 61 de oameni, să-şi voteze pensii speciale! Din nou, îmi vine în minte acea vorbă care spune că fiecare popor are conducătorii pe care îi merită. Poate că e chiar aşa, poate chiar ne merităm soarta, din moment ce am votat pentru o astfel de clasă politică. La demonstraţiile care au urmat tragediei de la Colectiv, foarte mulţi cetăţeni declarau că nu mai pot îndura această nepăsare şi nesimţire. Vi se pare că ei, parlamentarii, sunt afectaţi de indignarea noastră? 

http://stirile.rol.ro/cat-o-sa-mai-inghitim--967559.html#ixzz3uSmzyGSY

The Unknown45.704 mesaje#5244

Să rădem cu Călin Popescu Tăriceanu

tariceanu.jpg?itok=tIhWtiCH

Călin Popescu Tăriceanu şi-a uimit colegii din Parlament cu limbajul utilizat

Luările de cuvânt din plenul Parlamentului pot fi savuroase uneori. Chiar dacă subiectul discuţiilor de miercuri 16 decembrie era unul cât se poate de serios, bugetul pe 2016 fiind încă la stadiul de proiect, preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a ţinut să facă o serie de precizări, unele de-a dreptul hilare.

Preşedintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu a criticat, în plen, bugetul pentru anul 2016, afirmând că seamănă, mai degrabă, cu "o mâncare cu carne şi cu varză de Bruxelles" şi precizând că legea condamnă la stagnare economică. "Actualul buget condamnă România la stagnare şi la un rol minor pe care nu îl putem accepta. Mi se pare evident că bugetul seamănă cu un fel de mâncare cu carne, cu varză. Este adevărat că varza poate fi de Bruxelles, dar să ştiţi că nu mă încântă lucrul acesta", a declarat preşedintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu, criticând rapiditatea cu care a fost votat bugetul, dar şi maniera în care s-au făcut alocările de fonduri.

https://www.roportal.ro/discutii/topic/67986-pe-agenda-zilei-evenimente-interne/page-525?do=findComment&comment=1061281321

The Unknown45.704 mesaje#5245

Viaţa fără bani. Românii care trăiesc fără să câştige un leu

O recentă declaraţie a unui demnitar din Guvernul Cioloş privindu-i pe conaţionalii fără venituri a dus la dispute aprinse. Ca de obicei, adevărul este la mijloc.

Într-un interviu publicat la începutul acestui an, Gabriel Biriş, secretar de stat în Ministerul Finanţelor Publice, a vorbit despre românii fără venituri, care, potrivit unei modificări legislative adoptate de vechiul guvern, vor trebui să plătească începând de acest an asigurări de sănătate de 57 de lei pe lună (respectiv 5,5% din salariul minim brut). Excepţie fac elevii şi studenţii în vârstă de până la 26 ani, soțul, soția și părinții fără venituri proprii, aflați în întreținerea unei persoane asigurate, femeile însărcinate, lăuzele şi persoanele cu handicap. „Vrem să mai scoatem un pic la lumină, într-un fel, partea de «fantome». Pentru că dacă stai să te uiți în toate cifrele statistice, oricum ar fi, nu îți ies vreo trei milioane de adulți. Nu îți ies. Nu vorbim de persoanele care primesc ajutoare sociale. Vorbim de persoane care nu există din punct de vedere fiscal. Nu este posibil așa ceva. (…) Cum poți să zici «am trăit fără nici un venit» timp de șase luni? Ce ai făcut? Ai vânat, ai săpat după rădăcini? (…) Nu cumva vorbim de faptul că nu ai câștigat, ci de faptul că nu ai declarat?“, a spus Biriş pentru Republica.ro.

Adevărul este că, din păcate pentru evoluţia economică a ţării, este foarte posibil să trăieşti şase luni, un an sau mai mult în România fără a câştiga un singur leu. Situaţiile sunt multe şi diverse, dar iată câteva dintre cele mai frecvente. Petru este din Bacău, are 31 de ani şi nu a lucrat o zi în viaţa lui. Stă acasă, în apartamentul părinţilor, care sunt plecaţi la muncă în Italia şi îi trimit lunar câteva sute de euro. Daniela are 45 de ani, este din Petroşani şi este casnică. Soţul ei lucrează în mină şi câştigă destul de bine. „Cât au fost copiii mici, am stat să-i cresc. Acum, chiar dacă aş vrea să mă angajez, nu am unde. Dar recunosc că mi-ar fi şi greu la vârsta asta să-mi schimb viaţa. M-am obişnuit aşa şi bărbatul meu e mulţumit că e cineva care are grijă de gospodărie“, spune ea. Eugeniu are 28 de ani, este din judeţul Mureş şi lucrează în Marea Britanie. „Stau câteva luni acolo, trag tare, strâng câteva mii de lire, după care vin în România şi mă distrez. Când se termină banii, de obicei în vreo jumătate de an, mă întorc la Londra“, explică el. Cât despre Ioan, are 59 de ani şi locuieşte în casa părintească situată într-un sat din Dolj împreună cu soţia. Niciunul nu este încă pensionar, dar s-au mutat din Craiova pentru că nu-şi mai găseau de muncă. „Apartamentul l-am lăsat băiatului nostru. Aici ne producem singuri mâncarea şi primim un ajutor social de vreo 200 de lei de la primărie. Dar în fiecare lună ne mai trimite băiatul nişte bani sau ne plăteşte factura la lumină şi la cablu. Aşa că ne descurcăm mai bine decât la oraş“, dezvăluie el.

Evaziunea, sport naţional?

Există, desigur, şi reversul medaliei. Matilda este dintr-un sat de pe Valea Bârgăului şi are 45 de ani. De vreo şapte ani nu are, oficial, nici un venit şi singurii bani care îi intră legal în casă sunt cei câştigaţi de soţul ei, muncitor la o fabrică din Bistriţa. În realitate, femeia lucrează la negru, ca vânzătoare la un magazin din sat, şi încasează lunar 800 de lei. Claudia este din Cornetu, Ilfov, are 36 de ani şi, până acum cinci ani, când s-a născut fetiţa ei, a fost angajată la o fabrică de biscuiţi. Câştiga acolo puţin peste salariul minim şi lucra şi sâmbăta. După concediul de creştere a copilului a început să lucreze ca menajeră în Cornetu, Domneşti, Bragadiru sau chiar în Bucureşti. „Iau între 100 şi 150 de lei net pe ziua de muncă. Am calculat, într-o lună normală câştig de două ori mai mult ca la fabrică şi nici nu lucrez, ca număr de ore, la fel de mult“, dezvăluie ea. Cât despre George din Popeşti-Leordeni, are 55 de ani şi de mai bine de 15 ani lucrează ca instalator. Are şi un PFA, dar recunoaşte senin că declară doar 10%-20% din venituri, cât să nu atragă atenţia ANAF.

Se estimează că numărul românilor care lucrează fără forme legale este de circa 1,5 milioane, iar evaziunea fiscală din acest domeniu costă statul undeva în jur de patru miliarde de euro pe an. Însă o altă sursă importantă de bani nefiscalizaţi o reprezintă gospodăriile proprii. De la băbuţa care încasează lunar câteva sute de lei vânzând ce-i prisoseşte (câţiva litri de lapte, câteva duzini de ouă, legume, fructe, flori) la fermierii care cultivă zeci de hectare sau cresc sute de animale şi câştigă mii de lei fără ştirea Fiscului, numărul lor este cu siguranţă de cel puţin câteva sute de mii. Desigur că trebuie făcută diferenţa între cei care supravieţuiesc şi cei care se îmbogăţesc din agricultură. La fel cum trebuie separaţi meşteşugarii la negru între cei care cos câteva rochii pentru vecine şi prietene şi cei care şi-au transformat garajul sau magazia în adevărate ateliere ilegale, care le aduc profituri nedeclarate de mii de lei pe lună.

Cum te ajută statul

Una peste alta, din cele scrise până acum rezultă că cei care nu declară venituri ori sunt susţinuţi financiar de altcineva, ori le câştigă peste hotare, ori fac evaziune. Totuşi, este posibil să trăieşti cu adevărat fără bani în România anului 2016? Teoretic, nu. Dacă nu ai nici un venit declarat – nu lucrezi legal, nu eşti pensionar, nu ai în întreţinere copii care primesc alocaţie, nu primeşti o indemnizaţie (de şomaj, de persoană cu handicap, de veteran, de revoluţionar etc.), nu încasezi o arendă, o chirie sau o pensie de întreţinere ori nu obţii câştiguri vânzând produsele din gospodărie, statul are grijă de tine. Sau, cel puţin, aşa pretinde: începând din anul 2001 este în vigoare legea venitului minim garantat. Potrivit acesteia, o persoană singură fără venituri primeşte de la administraţia locală un ajutor social de 125 de lei pe lună, o familie de două persoane - 225 de lei, iar una de patru persoane - 390 de lei. (Pentru cei care au venituri sub aceste cuantumuri, ajutorul social se acordă ca diferenţa dintre nivelul venitului minim garantat de mai sus şi respectivele câştiguri. Cu alte cuvinte, o familie de patru persoane care încasează doar alocaţiile celor doi copii va primi lunar 306 lei - din nivelul de 390 de lei se scad banii primiţi pentru copii). Ajutoarele sociale au totalizat peste 1,7 miliarde de lei în 2014, arată statisticile Ministerului Muncii. Potrivit legii, în schimbul acestora persoanele asistate ar trebui să presteze muncă în folosul comunităţii. În realitate, din motive electorale sau din comoditate, multe primării „uită“ să-i scoată la lucru pe beneficiari.

Totuşi, nu oricine se încadrează în condiţiile pomenite mai sus are dreptul la ajutorul statului. Există o serie de bunuri care îi exclude pe deţinători de la drepturile oferite de legea venitului minim garantat. Astfel, a fi proprietar pe o altă clădire în afara celei de domiciliu, pe un teren intravilan mai mare de 1.000 de metri pătraţi în mediul urban sau 2.000 de metri pătraţi în mediul rural, pe un autoturism sau motocicletă mai nou de 10 ani sau pe mai multe autoturisme şi/sau motociclete mai vechi de 10 ani, pe o autoutilitară, autocamion, autobuz sau microbuz, rulotă, pe un utilaj agricol (tractor, combină), pe o ambarcaţiune cu motor, pe un utilaj de prelucrare agricolă (moară, presă de ulei) sau de prelucrat lemnul (gater), pe suprafeţe de teren şi/sau animale şi păsări cu o valoare netă anuală de producţie de mai mult de 1.000 de euro pentru o persoană singură sau 2.500 de euro pentru o familie, precum şi deţinerea de depozite bancare mai mari de 3.000 de lei înseamnă că nu mai eşti eligibil pentru ajutorul social şi pentru alte ajutoare similare (cel pentru susţinerea familiei şi cel pentru încălzire).

Supravieţuitorii

Aşadar, este posibil să existe în România persoane fără nici un venit, dar care, din cauza unei curţi prea mari sau a celor 11 iepuri crescuţi în spatele casei (numărul maxim acceptat de autorităţi fiind de 10), să nu se califice pentru ajutorul social. Cum, la fel de bine, este posibil să existe numeroşi români care ar avea dreptul la astfel de sprijin financiar, însă nu ştiu despre existenţa lui, nu sunt în stare să-şi pregătească dosarul sau, pur şi simplu, nu vor să o facă.

Şi chiar nu au astfel de persoane nici un fel de venit? se vor întreba mulţi. Sigur vând ei ceva din producţia proprie! Nu neapărat. În primul rând, în comunităţile rurale, dar şi în unele zone sărace din mediul urban, se practică pe scară largă, la fel ca acum sute de ani, trocul: eu am prea mult mălai şi vin, vecinul are surplus de carne şi brânză, sigur ajungem la o înţelegere.

Bine, dar sunt produse pe care nu le găseşti nici în propria gospodărie şi nici în vecini. Cu ce le cumpără? Să nu uităm că în destule gospodării din România raionul de cosmetice şi detergenţi din hipermarket este înlocuit de săpunul de casă, zahărul cu mierea, uleiul dublu rafinat cu untura, iar hainele se confecţionează încă manual, dacă nu sunt cumva primite de la cei cărora le prisosesc. Cât despre bunurile de folosinţă îndelungată, trebuie ţinut minte că, potrivit Institutului Naţional de Statistică, în 2014 circa 100.000 de familii din România nu aveau televizor, un milion nu aveau maşină de spălat, 3,5 milioane nu aveau computer, iar peste patru milioane şi jumătate nu aveau autoturism. În plus, cu precădere în mediul rural există încă milioane de familii fără apă, canalizare, gaze sau cablu TV, dar şi sute de mii de persoane fără telefon.  Nici măcar factura la „lumină“ nu este o problemă pentru circa 40.000 de familii din România care, conform recensământului din 2011, nu aveau casele conectate la reţeaua de electricitate.

În concluzie, ne convine sau nu, este posibil ca, în mileniul III, într-o ţară membră a Uniunii Europene, să existe un număr deloc neglijabil de persoane care îşi duc viaţa în condiţii mai degrabă amintind de Evul Mediu. Cum se face diferenţa între aceşti nefericiţi şi cei care o duc bine, dar nu dau nimic la stat, asta e treaba autorităţilor. Pentru moment, se pare că Guvernul a decis să facă nişte paşi în spate. „Luăm în calcul mai multe modificări legate de Codul fiscal la capitolul contribuţii sociale. Nu soliciţi contribuţii unei persoane care nu are venituri. Alta ţine de cum soliciţi contribuţiile de sănătate persoanelor care au venituri ocazionale mult mai mici decât salariul minim“, a declarat în urmă cu câteva zile purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Suciu.

grafic.jpg

Acest articol a fost publicat în numărul 2 al revistei Capital, din 11-17 ianuarie 2016

capital.ro

The Unknown45.704 mesaje#5246
Rănit în Colectiv, obligat să dea banii înapoi statului! Acuzații grave  Răniții care au stat mai puțin de o lună în spital sunt nevoiți să dea banii înapoi statului 

Tragedia din Colectiv, care a avut loc pe 30 octombrie 2015, a curmat viețile a 63 de oameni și a rănit alte zeci. Deși statul s-a angajat că va ajuta în totalitate familiile victimelor, se pare că lucrurile nu stau chiar așa. Unul dintre răniți, Cătălin Scânteie, a explicat cum a fost nevoit să dea o parte din banii pe care i-a primit ajutor de la statul român.

Cătălin Scânteie, membru al formației Hatemode, a fost internat la Spitalul „Bagdasar-Arseni” timp de 28 de zile, după ce a fost rănit în incendiul de la Colectiv. Muzicianul s-a trezit că statul l-a lăsat baltă după ce s-a vindecat. Politicienii au uitat să dea un detaliu extrem de important, atunci când s-au lăudat pe la diverse televiziuni că răniții nu vor trebui să achite nimic: o parte din ajutorul de la stat dat aparținătorilor trebuie returnat, în cazul în care pacientul a fost spitalizat pe o perioadă mai mică de 30 de zile.

„Trebuie să dea banii înapoi inclusiv rudele celor care au decedat”

„Este vorba de 6000 de lei, bani care nu mi s-au dat direct, ci aparţinătorului, adică mamei mele. Aşa se explică şi de ce pe chitanţa care mi s-a dat după ce am returnat banii apare numele ei. Asta înseamnă 200 de lei înmulţit cu 30 de zile, aşadar a trebuit să dau înapoi 400 de lei pentru cele două zile în minus. La vremea respectivă nu s-a spus că dacă te externezi mai devreme trebuie să returnezi diferenţa. Am înţeles că a fost o ordonanţă de urgenţă ulterior, s-a făcut un act adiţional în care s-a specificat că se dau banii înapoi. Unii au făcut contestaţie. Am înţeles că trebuie să dea banii înapoi inclusiv rudele celor care au decedat, ceea ce mi se pare o mare porcărie. Eu nu mai vreau să fac nicio contestaţie deoarece îmi doresc şi eu un pic de linişte. De când m-am externat alerg cu acte”, a declarat Cătălin Scânteie pentru ziarul Ring.

„Sunt unii care au murit, iar tu ceri banii familiei înapoi?” Cătălin Scânteie a fost spitalizat timp de 28 de zile 

Cătălin Scânteie este foarte revoltat de această situație absolut ridicolă. „Sunt unii care au murit, iar tu ceri banii familiei înapoi? Păi cum să dai banii înapoi? E o mare porcărie, ăsta este statul român. Norocul nostru este cu fundaţiile care au dat bani. Statul român, raportat la ceilalţi, la fundaţii – inclusiv şi Mitropolia a dat bani – este codaş ca plată şi ca ajutoare. Noroc că am avut bani din alte surse ca să-i dau înapoi, pentru că sincer să fiu acei bani erau cheltuiţi demult. Dar ce fac ăia care au fost internaţi o zi sau o săptămână? De unde mai scot oamenii ăia banii? Pentru că nu mai au acei bani, să fim serioşi”.

click.ro

The Unknown45.704 mesaje#5247

LEGEA ANTIFUMAT: Senatul va muta un bufet pe o terasă, pentru a avea şi spaţiu dedicat fumătorilor    Deputaţii nu se grăbesc să găsească o soluţie pentru fumătorii din Parlament!!!

Unul din bufetele Senatului va fi mutat unde există şi o terasă, pentru a se crea un spaţiu dedicat fumătorilor, a anunţat luni preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, după şedinţa Biroului Permanent.

"Unul dintre colegii senatori a venit cu o propunere să mutăm unul dintre bufetele pe care le avem din amplasamentul existent acolo unde există şi o terasă, ca să permitem celor care sunt fumători să respecte legea sau să nu încalce legea, mai bine zis", a spus Tăriceanu.

Întrebat dacă bufetul ar putea fi mutat până în data de 16 martie, când intră legea în vigoare, Tăriceanu a spus: "Nu ştiu. Nu mă întrebaţi lucruri de administraţie că nu este de resortul meu să mă ocup de aşa ceva".

De asemenea, Tăriceanu a precizat că nu a fost făcută o evaluare a costurilor, dar că a dat dispoziţie secretariatului general să operaţionalizeze acest lucru.

Senatorul PSD Nicolae Moga, a declarat, luni, că a identificat o soluţie pentru fumătorii din Parlament - amenajarea special pentru ei a curţii interioare a Camerei Deputaţilor, în interior urmând să rămână bufetul pentru nefumători.

''După cum ştiţi, Parlamentul a emis o lege antifumat. Luna viitoare, după ce s-a publicat în Monitorul Oficial, această lege trebuie respectată de toată lumea. Această propunere am făcut-o Biroului Permanent în urma consultărilor cu lucrătorii din Senat, cu o parte din jurnalişti, cu toţi cei care folosesc această clădire, inclusiv senatorii, care au dorit în primul rând să respectăm legea şi să creăm nişte facilităţi prin care să respectăm întru totul prevederile acestei legi'', a declarat Nicolae Moga.

Senatorul PSD a propus Biroului Permanent al Senatului să îl însărcineze pe secretarul general să identifice un loc care să poată deservi fumătorii, dar, în acelaşi timp, să îi protejeze pe nefumători.

''Eu am găsit deja o soluţie, în curtea interioară, dar nu este a Senatului, este a Camerei Deputaţilor. Secretarul general al Senatului va găsi o legătură cu secretarul general al Camerei Deputaţilor (…) Curtea interioară nu este un spaţiu public închis, este un spaţiu public deschis'', a mai explicat senatorul PSD.

Legea antifumat va intra în vigoare pe 16 martie şi prevede că fumatul este interzis în "orice spaţiu accesibil publicului sau destinat utilizării colective, indiferent de forma de proprietate ori de dreptul de acces, care are un acoperiş, plafon sau tavan şi care este delimitat de cel puţin doi pereţi, indiferent de natura acestora sau de caracterul temporar sau permanent".

Conducerea Camerei Deputaţilor nu se grăbeşte cu identificarea unui spaţiu destinat fumătorilor din clădirea Parlamentului, în condiţiile în care în Senat au avut loc discuţii pe această temă, fiind identificate mai multe posibile soluţii.

"Nu cred că are nicio legătură poziţionarea bufetului cu fumatul. Bufetul nu este un loc de fumat, bufetul este un loc în care se poate servi masa, în care se poate servi o cafea, un suc şi orice altceva şi nu cred că are legătură cu viciul care este obiectul de reglementare a unei legi privind interdicţia fumatului. Ceea ce prevede legea este să se realizeze în spaţiile închise un spaţiu anume destinat acestei satisfacţii a unei nevoi", a declarat secretarul Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor Niculae Mircovici, întrebat despre decizia Senatului de a muta un bufet pe o terasă special pentru cei care fumează.

El a spus şi o glumă auzită printre colegi. "Am auzit pe cineva că s-a stabilit camera în care se va fuma în clădirea Parlamentului - Camera Deputaţilor. Deci nu are nicio legătură cu treaba aceasta. E posibil să se facă şi un alt bufet acolo", a mai spus Mircovici.

El a mai spus că problema spaţiilor destinate fumătorilor din Palatul Parlamentului nu a fost discutată în Biroul Permanent.

"Ori e o problemă tehnică, ori lumea se va lăsa de fumat", a conchis Mircovici.

Unul din bufetele Senatului va fi mutat unde există şi o terasă, pentru a se crea un spaţiu dedicat fumătorilor, a anunţat luni preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, după şedinţa Biroului Permanent.

mediafax.ro

The Unknown45.704 mesaje#5248

Romania a pierdut in anii de capitalism mai mult decat in timpul celor 2 razboaie mondiale!

  Aproape ca nu-ti vine sa crezi aceste lucruri, dar potrivit unor studii facute de catre analisti americani, Romania a pierdut active in valoare de peste 1600 de miliarde de dolari.

Industria, agricultura, infrastructura si unele ramuri strategice ale economiei si industriei romanesti au fost distruse in mare parte, toate acestea insumand peste 1600 de miliarde de dolari in doar 25 de ani. Nici macar in cele doua razboaie mondiale Romania nu a mai suferit asemenea pierderi, scrie Fandel Mihai.

Potrivit unui studiu al specialistilor de la academia militara, care demonstreaza cu cifre, ca in timpul celui de-al doilea razboi mondial, atat prin pierderile suferite prin distrugeri, bombardamente, jafurile armatelor germane si ruse, iar mai apoi prin despagubirile de razboi platite intre anii 1945-1965, costurile totale suportate de Romania pentru acest razboi se ridicda undeva la aproximativ 500 de miliarde de dolari, valoare echivalenta la cursul dolarului din zilele noastre. 

Putem spune fara nici o frica de a ne insela ca Romania nu a pierdut dupa doua razboaie mondiale, cu toate distrugerile sau despagubirile de razboi platite, cat a pierdut in doar 25 de ani de jaf institutionalizat si sistematic din timpul asa numitului capitalism salbatic sau capitalism de cumetrie. 

Cum a fost posibil ca Romania sa piarda pe timp de pace aproape de trei ori mai mult decat in timpul celor doua razboaie mondiale? Cat o sa mai lasam oare sa continuie jigodiile din fruntea tarii cu acest jaf de proportii astronomice? 

Intr-o tara cu atatea resurse naturale, bogatii minerale, in care avem toate formele de relief si aproape toate resursele pe care le-a dat Dumnezeu omenirii, nu avem voie sa existe saracie! Romani, cat o sa mai induram indolenta si nesimtirea celor care au adus Romania la sapa de lemn si continua sa duca o politica sistematica de distrugere a acestei tari si a neamului romanesc? N-ar fi fost oare de exemplu, mai mult decat de ajuns sa facem Unirea cu Republica Moldova cu cele 1600 de miliarde de dolari?

stirile.rol.ro

Moftangiu2.920 mesaje#5249
The Unknown a scris:

Romania a pierdut in anii de capitalism mai mult decat in timpul celor 2 razboaie mondiale!

Afirmatie eronata.

Romania dupa '89 a trait intr-un "comunism sub acoperire" prin firmele date in gestiune "baietilor destepti"!

Nu capitalismul este vinovat de dezastru, ci blocarea in mentalitatea socialista si refuzul de a construi un capitalism etic.

S-a incercat sa se faca un capitalism planificat care sa fie dirijat de la centru.

Editat Mar 9 feb 2016 19:22

The Unknown45.704 mesaje#5250

Tortionarul Alexandru Visinescu: 20 de ani de inchisoare pentru crime impotriva umanitatii

 

În prezent, el trăieşte într-un bloc din centrul Capitalei, cu o pensie de peste 3.200 de lei sau $800.00 pe lună.


stirile.rol.ro

Nu inteleg, in acesti 25 de ani de ce n-a fost condamnat la cel putin 20 de ani de puscarie!!!   Acum cand a imbatrinit si satul de trai bun primeste condamnarea???   halal justitie!!! 

← Înapoi la Politica