Noul Papa Francisc I se dovedeste un iezuit ascet si destul de radical.Curentul iezuit a fost intotdeauna puternic, poate cel mai puternic in spatele usilor inchise ale Vaticanului.Niciodata insa nu si-au mai prezentat iezuitii intransigenta, la modul acesta public ,direct si de la nivelul ierarhic cel mai inalt.
Nu sunt ingrijorat ca noul Papa tuna si fulgera impotriva stricaciunilor moralei in special celei crestine si in particular catolice.
Nu sunt ingrijorat nici ca declara femeile ca inoportune in politica, desi doamna Merkel ar putea protesta, nici catalogarea homosexualilor drept neplacuti si inoportuni planului divin, aici numai Dumnezeu stie cat de multi politicieni si persoane publice ar putea protesta.
Nu sunt ingrijorat nici pentru ca face uitata orice intelegere tacita dintre cele trecute, in privinta adoptiilor in familiile gay,eutanasia si alte asemenea subiecte delicate.
Nu sunt atat de ingrijorat nici pentru faptul ca acest pontificat pune practic punct cu adevarat, perioadei deschiderilor promovate de Papa Ioan Paul al II-lea.Papa Benedict se pare ca a fost doar o etapa intermediara catre noua politica pontificala.
Ceea ce ma ingrijoreaza este faptul ca de aceasta data, totul este pe fata ,declarat direct si franc,fara echivoc si ingrijorari electoral-democratice.O astfel de pozitie intransigenta a unui suveran Pontif, nu a mai vazut omenirea de mult, foarte mult timp si de aceea incep sa ma ingrijorez.
