In urma cu vreo luna si ceva,am avut ocazia sa cunosc o fata pe nume Adriana, de care mi-a placut in mod deosebit..Si ei ai placea de mine,spunea ca sunt altfel decat mitocanii care o abordeaza zi de zi,ca stiu sa respect fetele,in sfarsit ca-i place foarte mult compania mea.Seara de seara vorbeam pe mess,iar ziua ne trimiteam zeci de sms-uri in care discutam despre orice.La sfarsit de saptamana ea venea pe la mine sa mergem la un suc,sa jucam un biliard sau pur si simplu sa ne plimbam impreuna.Fiind bine informat 
nu am lasat ca relatia sa se invecheasca pentru ca fata sa nu ma vada apoi ca pe un amic,drept urmare,duapa exact trei saptamani,i-am spus(pe mess) ca-mi place de ea si ca doresc sa fie iubita mea (sambata i-am zis lucru asta).Ea a spus ca pe mine ma vede ca pe un prieten adevarat si ca nu vrea neaparat sa fiu iubitul ei.Atunci eu m-am suparat pe ea si am inceput sa-i vorbesc mai dur.I-am aratat alte subiecte de acest gen,subiecte in care fetele respective erau atrase doar de aspectul fizic al unui baiat,astfel ca am acuzat-o de superficialitate si de minciuna,deoarece,la inceput amica mea imi spunea ca in primul rand apreciaza la un baiat sufletul si simtul umorului.I-am reprosat de aemenea ca pana s-o cunosc eu,ai cam fugeau ochii dupa baieti versati si poate chiar s-ar fi combinat f. repede cu unul d-asta.Eu fiind pasionat si de psihologie,i-am explicat prietenei mele ce vrea sa zica o fata cand spune "te vad ca pe un prieten adevarat".La sfarsitul discutiei,discutie in care Adriana pur si simplu nu a avut cum sa se scuze sau sa se apere,i-am spus ca-i voi da ignore si intr-adevar chiar asa am si facut.
Nu trecu nici 5 minute si Adriana ma suna.Plangea si ma implora sa o scot de la ignore,spunea ca nu vrea sa ma piarda ,ca nu va mai gasi om ca mine.Cat a durat discutia,adica vreo 15 minute,ea a tot plans.In acest fel a reusit sa ma faca s-o scot de la ignore.Duminica,adica ieri,a venit pe la mine sa discutam serios.I-am spus ca m-am simtit ofensat deoarece pe mine m-a refuzat sa-i fiu iubit,insa cu vr-un dobitoc tatuat s-ar fi combinat.La randul ei se jura ca acum nu mai este atrasa de astfel de baieti,ca de cand m-a cunoscut pe mine,si-a schimbat mentalitatea.Printre altele mai spunea ca nu mai doreste sa aiba iubit (da-i naibii de baieti ca toti vor ceva) si ca se apuca de invatat pt ca va da bac-ul anul viitor.
Bine,i-am raspuns eu,fa cum vrei,eu imi vad de viata mea ,tu de a ta.Atunci,printre lacrimi imi spuse "da de ce nu vrei sa fiu surioara ta,eu vreau sa fim ca pana acum,doar atat!"Aveam de gand sa o pun sa-mi stearga si numarul din tel ei,insa nu am facut asta doar din mila pt ea.Tot din mila,am acceptat sa-i fiu amic si sa plece linistita acasa.
Totusi eu nu o vreau ca pe o amica,daca vreau sa ies la un tenis/biliard, pot sa ies f. bine cu baietii si este cu totul altceva.Daca vreau sa am discutii cat de cat complexe,am deja prieteni care se pricep la asa ceva,pe cand amica mea mai are de invatat la acest capitol.
Intrebarea este foarte simpla: ce vrea aceasta fata de la mine?
Daca ai prezint un baiat de care i-ar placea,s-ar combina imediat cu el,desi ea spune ca nu ar face asa ceva.O cred,dupa morala care i-am administrat-o se poate sa spuna adevarul.Desi eu indeplinesc conditiile care le cerea ea pt a putea iubi un baiat,totusi ma vede ca pe un frate/prieten f bun.Daca ai spun ca nu mai vreau sa aud de ea,incepe sa planga.Ce ma sfatuiti sa fac? Chiar daca tin la ea,imi este foarte usor sa-i dau iar ignore si s-o pun sa-mi stearga din tel ei nr. mele de telefon.Orgoliul meu este mai presus de orice.