Nu pot spune ca frecventez acest forum.Absolut intamplator "rasfoiam" paginile internetului si mi-au cazut ochii exact pe acest subiect.
Cand am citit postarea Adinei am ramas ingrozita de cate poate indura un om intr-o relatie pentru nimic.Iar,apoi,uitandu-ma peste comentariile celorlalti useri am ramas perplexa cum unii o pot indemna sa lupte pentru el,sa o judece etc
Oameni buni...ce e in mintea voastra cand dati asemenea sfaturi?Aici nu este vorba de gandire tipic feminina ori masculina,ci de simpla conditie de a fi OM!
Ceea ce traieste aceasta femeie este abuz psihologic,fizic,nu mare mirarea mi-ar fi ca anumite agresiuni,umiliri sa se desfasoare si pe capitolul sexual.
O relatie intre un barbat si o femeie trebuie sa fie bazate pe o iubire reala,comunicare,respect,sa fie constructiva,o relatie nicidecum nu are ca scop distrugerea vreunuia din parteneri.
Draga Adina21,imi pare rau sa iti spun,dar cel pe care ti l-ai ales drept sot,poate din naivitatea varstei,tatal copiilor tai,desi numai ca sot ori tata nu se comporta dupa cum spui,nu te-a iubit niciodata,de respectat nici atat si, cu siguranta este un om extraordinar de complexat si frustrat in interiorul lui.
Este adevarat ca intr-o relatie ambii gresesc,cu siguranta le-ai avut si tu pe ale tale,insa nimic,absolut nimic nu justifica un sot sa isi lase sotia in momente cruciale pentru a merge la gratar cu baietii,sa jigneasca in asemenea hal,sa isi neglijeze copiii ori sa recurga la violenta fizica.
Da,pentru un BARBAT merita sa lupti,dar,crede-ma ca el este departe de a fi asa ceva.
Si da,esti vinovata pe deplin ca nu stii sa te iubesti,sa te respecti si ai facut din tine presul de sters pe jos al unui individ care aproape a ajuns sa te urasca.
Cel cu care spui ca esti de 1 an,chiar nu are vreo relevanta majora in povestea asta,pentru ca nu aventura cu el este cauza dezastrului din casnicia ta,ci este doar un simplu efect,iar copilasii tai ar fi mai castigati daca ar trai alaturi de un alt tata sau chiar doar si cu tine,decat sa ii simta tatalui natural raceala,dispretul care le are fata de mama si sa asiste la scene de violenta (sa nu iti imaginezi ca aceea ar fi ultima!).
Eu spun sa lupti din rasputeri sa te debarasezi de acest "sot",sa te inconjori de prieteni,sa faci ceva calatorii si absolut orice activitate care ti-ar da o stare de bine si sa apelezi la sedinte de psihoterapie.Este momentul sa faci ceva si pentru tine!