Felicitari pentru faptul ca realizezi ca e o problema destul de serioasa.
Eu ti-as spune ca, daca simti ca te copleseste atat de tare gelozia, ar fi foarte bine sa iti inchei relatia cu domnisoara. Pentru ca, pe zi ce trece, devine si mai frustrant si, la un moment dat, o sa rabufnesti.
Si nu o sa rabufnesti cand ai s-o prinzi pe domnisoara zambind vreunui trecator, ci cand o sa-si curete unghiile si ii sare o unghiuta pe tine.
Adica din nimic.
Pentru ca trecutul nu se poate schimba. Si probabil nici resentimentele tale fata de colegul hulit. Dar, cel mai grav, nici resentimentele fata de EA insasi.
Pentru ca tu ai un puternic resentiment chiar fata de ea, oricat de aberant ti se pare.
Si daca o sa continui sa traiesti asa, ba chiar sa ii marturisesti gandurile tale 'criminale', nu faci altceva decat sa ii conferi si sa ii indici ei o metoda sa te faca KO instantaneu cand, la o proxima cearta, cand lucrurile degenereaza, sa te trezesti ca iti spune ca il regreta pe ala, ca ala era mai bun, samd.
Chiar daca nu e asa, o sa ti-o spuna ca sa te raneasca.
Daca esti puternic si abil iar ea, prin comportamentul ei, te ajuta, treci peste asta.
Dar e greu.
Daca nu, ti-am prezentat mai sus un scenariu fara exagerari majore.
Iar daca rupi relatia, dar nu curand, ci peste vreo 2-3 ani, cand o sa fii prins in mrejele dependentei conjugale, o sa iti fie mult, mult mai greu.
Dupa care, evident, ai sa incepi sa regreti ca te-ai aprins din atata lucru si sa te invinovatesti.
Nu e fictiune, e viata insasi.
Haioasa, nu?