Moftangiu a scris:Nu crezi ca sunt si din cei mai mari, pana-n 30 de ani, care sa nu fi fost fustangii la viata lor?
Barbatii in general nu se grabesc sa se insoare.
Si de ce orizontul tau se limiteaza la cei doi?
Un barbat care s-a obisnuit cu independenta si viata aventuroasa nu-si schimba stilul de viata fara motiv.
Motivul ar putea fi o mare pierdere, dragostea vietii lui.
Esti marea lui dragoste, sau doar o amica, pe care vrea s-o aiba.
Esti dispusa sa-i accepti escapadele si sa fi femeia care-l asteapta acasa fara sa intrebe unde a fost?
Eu inca ma intreb de ce am fost eu persoana pe care a sunat-o dupa 3 ani? E adevarat ca m-a vazut trecand pe strada, dar...cum si-a permis sa ma sune dupa 3 ani de zile, timp in care nu am vorbit deloc? Mi-a spus atatea lucruri la telefon. Am tendinta de a-l crede, dar si daca il cred, nu ii voi pica in pat, cu siguranta. Pai tocmai d-asta mi-e frica. Eu il cred, dar daca totusi se preface? Nu vreau sa ma risc.
Cineva imi spunea odata sa traiesc clipa, si daca eu simt ca in acel moment sa ma culc cu cineva, sa o fac, chiar daca e numai o data! Asta se numeste gandire moderna? Nu sunt de acord cu asta, pentru ca eu ma atasez de persoana respectiva. Si daca s-ar intampla cu Mr., ar fi mai greu...dupa ce am suferit atatia ani in tacere.
Off, stiu ca suna a telenovela, dar este purul adevar!
Moftangiu a scris:Si de ce orizontul tau se limiteaza la cei doi?
Orizontul meu se limiteaza nu la cei doi, ci doar la Mr. probabil si din cauza ca nici nu am unde sa cunosc pe altcineva. Eu nu ies...merg la serviciu si vin acasa, atat! Daca e, ies in weekend pe la magazine. Nu poti sa cunosti pe cineva pe strada, nu? Sau poate ca da, dar hmm....
Nici nu as vrea sa caut, am zis ca las lucrurile sa vina de la sine, chiar daca mie imi sta gandul in continuare la Mr. De fapt, intotdeauna mi-a stat. A fost singura persoana din viata mea la care, atunci cand am vazut-o, am simtit mancarimile acelea in stomac. Si este in continuare. Asta nu e semn de dragoste?