Alene alebas a scris:Am o relatie de lunga durata cu un om care ma iubeste si pe care il iubesc la nebunie. Totusi, de aproape un an de zile, cred ca se confrunta cu o grava criza de identitate/existentiala/de varsta. Cumva, cred ca acum cantareste si incearca sa vada care este calea buna de urmat: relatia noastra sau libertatea lui.
daca relatia voastra e de durata, libertatea aceea de care spui tu ca ii e teama sa o piarda e pierduta de mult, numai ca nu concepe asa ceva
cat despre "criza"... asta nu e decat o scuza... e doar o perioada in care nici el nu stie exact ce vrea ... libertatea nu si-o va folosi decat sa mearga iar la "vanatoare" si sa ajunga in acelasi punct ca si acum...
Alene alebas a scris:Eu nu prea stiu cum sa ma comport in situatia asta. Sunt, uneori, foarte indurerata. Tolerez cu greu anumite lucruri, mi-e teama sa nu renunt, caci imi dau seama ca optimismul meu il tine pe el inca stabil.
nu am inteles cum de esti optimista cand esti foarte indurerata si dezorientata si titi este frica ... nu cred ca avand starile astea ii transmiti lui optimism si stabilitate
Alene alebas a scris:As fi vrut sa stiu daca a mai trecut cineva prin situatia asta, daca ma poate cineva sfatui omeneste cum as putea sa gestionez situatia asta, cu tot necunoscutul ei?
cred ca toti cei care au avut o relatie de lunga durata au trecut prin asta
si nu exista o reteta a "succesu;ui"
binele meu nu este si binele tau, metodele tale nu se aplica si in cazul meu . etc...
eu sunt de parare ca daca chiar il iubesti la nebunie si simti ca si el tit "raspunde" atunci trebuie sa nu te descurajezi... trebuie sa ii demonstrezi ca ai incredere in el si sa il lasi sa faca ce va dori... daca alege sa renunte la relatia voastra atunci inseamna ca oricum nu mai e de mult al tau... daca ramane alaturi de tine si "munciti" impreuna la fericirea si linistea voastra... atunci va fi al tau si de acum in colo