De ce exist?

Deceneus a scris:

Existam pentru a invata si a evolua.

Uite, vezi ca aici suntem 100% de acord ...

Existam ca sa fim fericiti!

florianb a scris:

Existam ca sa fim fericiti!

E plina lumea de oameni fericiti...

k_one a scris:

E plina lumea de oameni fericiti...

Lumea e plina de doua tipuri de oameni: cei fericiti si cei saraci cu duhul. (in Biblie e o mica greseala de traducere )

Calauza a scris:

Uite, vezi ca aici suntem 100% de acord ...

Foarte bine! Ma bucur ca esti de acord cu mine Mai avem si noi cate ceva in comun

Deceneus a scris:

Foarte bine! Ma bucur ca esti de acord cu mine Mai avem si noi cate ceva in comun

Si cine stie cate altele mai avem in comun :P ...

ma-o a scris:

Existam sa fim liberi , sa cunoastem, sa intelegem incotro mergem, ca nu se intampla asa, e tot vina noastra, a alegerilor facute de-a lungul timpului, a fricii de a schimba.

Sunt de acord cu tine!

Cu ceva timp in urma si eu imi puneam aceeasi intrebare: "De ce existam?" Nici pana acum nu am gasit un raspuns pe care sa il cred pe deplin, insa am ajuns la urmatoarele concluzii [sper sa nu criticati aspru ceea ce spun pentru ca imi exprim doar parerea ]:

Nu poti stii de ce existi decat dupa ce afli raspunsul la intrebarea "Cine m-a creat?"

Sau "Cine sunt eu?"... Mai bine spus: "Ce sunt eu?" Sunt cineva, ceva. O persoana. Ma cheama X si locuiesc in tara Y, orasul Z. Exist prin gandurile mele, prin ceea ce vad, ce aud, ce miros, gust, prin tot ceea ce percep si transmit. Dar aceste ganduri de unde provin? Multe intrebari, intrebari peste intrebari, apar astfel. Cine m-a facut sa exist? Parintii? Si parintilor cine le-a dat viata? Si mergem asa pana la Adam si Eva [barbatul si femeia]. Dar cei doi ce sunt? Oameni?

Ce este omul? Care este definitia acestui cuvant: "om"? Precum calculatoarele, suntem facuti din doua parti [hardware si software]: trup si suflet. Niciunul nu poate exista fara celalalt. Se completeaza reciproc, formeaza un intreg. Daca trupul moare, sufletul nu mai este nici el. Daca sufletul moare, trupul se preface in nefiinta.

Cunoastem libertatea, toti o vrem, cunoastem dreptatea, stim sa iubim, sa dansam, sa cantam. Pentru ce toate aceste lucruri? De ce infloresc florile? De ce avem umbra? Intrebari retorice, identice ca si intrebarea suprema "De ce exist?"

Nu cred ca poate gasi cineva raspunsul pentru aceasta intrebare pentru ca acest raspuns nici macar nu exista. Unii cred in D-zeu si raspunsul este usor si imediat:"Ca sa ne mantuim...", iar cei care nu cred spera sa descopere raspunsul dupa ce mor, vazand ce se intampla cu fiinta lor. Altii nici nu mai spera la viata de dupa moarte. Considera ca dupa moarte urmeaza cenusa si inexistenta.

Iar daca spunem ca "traim ca sa evoluam", mi se pare cel mai superficial raspuns. Sa evoluam? De ce sa evoluam? Evoluam fara sa stim macar cine suntem, fara sa stim de ce facem asta. Precum oamenii care impart pliante, care propaga informatii fara ca ei sa le cunoasca. Fara a avea macar habar de ce scrie pe ele, ce transmit ele si de ce.

Precum o pisica ce se joaca cu un ghem, fara a se intreba macar de ce face asta sau de unde provine acest ghem? Cum s-a creat?

Deci intrebarea "De ce existam?" nu are un raspuns deocamdata, din simplul motiv ca nu ne cunoastem istoria, nu ne stim originile exact. Spunem ca avem stramos comun cu maimuta, dar si astfel intrebarile pot continua:"Maimuta ... de unde vine?" Si pana la urma, de ce ne gasim tocmai pe Terra, o planeta neinsemnata intr-un sistem solar la fel de neinsemnat pe langa milioanele de galaxii imense ce se gasesc pe langa Milky Way ... De ce tocmai pe Terra dintr-o infinitate de posibilitati? De ce acum si de ce aici? ... De ce noi?

Uh, cate justificari pentru ca parintii nostri au facut sex.

Sau, cum se spune pe Discovery, au mers mai devreme la culcare.

Nu alegem sa existam.

Existam.

Insa ne incapatanam sa gasim ceea ce nu exista: un motiv.

ad1_doctor a scris:

V-ati pus vreodata intrebarea De ce exist? Ce raspuns ati gasit?

Parerea mea? (care stiu ca va intereseaza mult,but meh)

Existam pe pamant,ca sa invatam,sa experimentam viata,si sa gresim

Ei bine, asta este intrebarea care ma "roade" de foarte multi ani si nici pana acum nu am gasit un raspuns satisfacator (raspunsuri care sa ma satisfaca pe moment am gasit cu duiumul si se regasesc printre postarile de pana acum de pe topic, dar au fost doar solutii temporare si nimic mai mult). Aceasta intrebare a ajuns sa ma enerveze cu adevarat si, pe masura ce timpul trece, este principalul motiv care ma face sa imi doresc o "schimbare radicala".