bridget jones a scris:pare ca la tine e mai mult obisnuinta si orgoliu decat dragoste. tu nu doar ca nu-l iubesti, dar nici nu-l respecti, nu ai evidentiat macar o calitate a lui!
Ba am evidentiat si calitati la el, citeste cu atentie daca mai vrei si ai rabdare. Nu sunt egoista deloc si faptul ca sunt corecta nu inseamna ca sunt rea, fitoasa si mai stiu eu cum.
Moftangiu a scris:Referitor la chestionarea parintilor despre ce ai vrea sa vorbeasca cu tine?Doar nu o sa stati cu fermoar la gura cand sunteti impreuna.
Despre orice...stirile de actualitate de la TV, despre ce am mai facut in zilele cand nu ne-am vazut, ce am mai mancat, cum ne-am mai simtit, cum ni se pare vremea, ce mai vrem sa facem zilele care urmeaza...etc.
Si ti-am enumerat cateva subiecte de discutie ce mi se par aferente varstei (in medie) familiei lui (40-60 de ani). Ca de haine, accesorii, masini, vedete si mai stiu eu ce, discut cu colegele mele, de varsta mea.
Dar tie cum ti se pare sa ma duc la el acasa si sa stau cca. 2 ore pe canapea in sufragerie MUTA efectiv si daca intreb ceva, sa mi se raspunda codificat: "mda", "da", "nu", "nu stiu". Sa stii ca multa vreme m-am gandit ca e ceva putred in caracterul meu si am ajuns si pe la consilier. Si pentru ce sa stau sa imi cheltui eu banii munciti de mine? Pentru niste mamifere bipede inculte, nesimtite pana la Dumnezeu si fara cei 7 ani de acasa?
Pana acum am fost prea buna, dar vad ca nu am cu cine si de aceea ma enervez repede si explodez! Vreau ca EL sa se detaseze de ai lui, sa vada odata ca viata nu se rezuma la stat acasa, plesnind seminte pe Sport.ro!
Ravl a scris:Sfatul meu , cauta un baiat care sa'ti placa asa cum este el !
Mda, e usor sa spui si v-am cerut tuturor sfaturile prin intermediul acestui topic tocmai d-asta. Sa stiu din cele spuse de mine daca relatia asta a mea cu EL mai are vreo cale de scapare...sa ajungem sa fim si noi fericiti candva, fara sa fim umbriti mereu de ai lui si chiar si de ai mei (chiar daca sunt parintii mei, eu stiu cand si ei gresesc si stiu sa fac diferenta intre EL si ai mei, ceea ce el nu face).
Si stii ce am observat? Ca stie de eforturile mele pana la Dumnezeu, ca vorbesc cu el pana ma doare gura, ma doare in piept, obosesc de atatea explicatii....ca la final sa spuna ceva de genul:"Mda, dar nu sunt eu singurul vinovat...sa vedem ce se poate face..." NU admite in viata lui cand greseste, nu isi cere scuze decat daca ii spun eu...Eu nu sunt asa: am recunoscut din capul locului si in topicul asta ca nu sunt perfecta si stiu, dar tind catre perfectiune, vreau sa ajung acolo....de fapt, cat mai sus!
Nu i-am cerut luna de pe cer....nu fac figuri daca imi ia un rahat de cadou (stiu sa apreciez gestul, nu valoarea materiala)...asta probabil ca m-a ajutat Dumnezeu sa am tot ce mi-am dorit aproape; la randul meu, ii fac cadouri in limita posibilitatilor...nu stiu pinurile de la cardurile lui 
si nici nu ma intereseaza sa le stiu, ca daca nu am bani candva, le cer parintilor, in niciun caz lui; nu m-a umplut de aur, de toale scumpe, nu m-a plimbat pe insule exotice sau mai stiu eu pe ce iahturi...ar trebui sa se multumeasca ca nu a dat de una care doar sa ii manance banii, desi nu stiu daca ar putea, la cat e el de zgarcit!
tipic feminin...si tipic masculin :) ...