Stiinta populara

Da, oul fiert se invarte ca un solid rigid pe cand cel crud... eu nu m-am gandit la chalaze, nici n-am stiut ca se numesc asa, e foarte interesanta explicatia cu "arculetele".

In ce priveste oul crud, ma gandeam la o explicatie in care sa ma folosesc de inertia corpurilor lichide...de fapt, o alta observatie ar fi aceea ca daca pui mana pe oul fiert cand acesta se roteste, el se opreste imediat si nu se mai roteste cand ridici mana de pe el, cel crud insa se mai roteste putin si dupa aceea,si asta s-ar explica prin inertia continutului sau lichid.

Simplu, nu?

Gabriel Paduraru a scris:

Oul crud nu se roteste de loc decat daca e f vechi.... sau a fost supus unor socuri sau scuturaturi. Asa se incearca oul in piata, daca-l zgaltii usor si simti ca se "bate " ceva inauntru inseamna ca e mai vechi. Se poate vedea si dupa camera de aer care nu trebuie sa fie mai mare de un ban cu diametrul de cca. 20 mm.

Este modelul natural al amortizorului, galbenusul este legat de capetele oului prin niste formatiuni proteice, elastice denumite Chalaze care se comporta ca niste arculetze. La miscarea de rotatie imprimata acestea se intaind, galbenusul ramane pe loc si intregul anasmablu nu se mai roteste.... La oul fiert proteinele fiind coagulate integral se comporta ca un solid unitar... Natura a avut grija ca una din chalaze sa o lege de camera cu aer, amortizarea fiind mult mai eficienta (la Citroen DS s-a folosit prima data sistemul).

E simplu? Da, acum e simplu....

respect mister paduraru...

admit ca - daca explicatia ta e justa - nu e chiar asa de evident.

Pentru mine era mai simplu : nu exista un centru de greutate fix, de aceea, prin definitie, nici o axa de rotatie stabila...dar sa ajung la teoria amortizoarelor de la DS...desi cred ca aici te

Gabriel Paduraru a scris:

Oul crud nu se roteste de loc decat daca e f vechi.... sau a fost supus unor socuri sau scuturaturi.

Poate ca sunt eu mai puternica dar.... putin mai devreme am scos un ou crud din frigider si am probat si...se roteste si el Gabriel! Lenes, si numai cateva ture, dar se roteste!

Ar mai fi cateva intrebari legate de ou : de ce gospodinele pun sare in apa in care urmeaza sa fiarba ouale. sau cum explicam de ce oul fiert se sparge mai usor la capatul turtit decat la cel ascutit, si multe altele, dar.... gata cu bucataria!

cand eram copil citeam povestirile lui Karl May , Winnetou, old Shutterhand... si firesc ,eram fascinat de aveturile descrise. Printre ele am gasit ca atunci cand inamicut trage un foc de arma spre tine, te apleci pe-o parte si glontzul trece pe deasupra, scapi fara sa fii vatamat. pentru asta harnasamentul calului avea o piesa speciala atasata la scarite. Indienii nu aveau ca ei calareau fara sea. e posibil?

N-am inteles intrebarea. Stiu doar de Karl May ca a scris toate romanele in orasul lui, fara sa viziteze vreodata indienii americani!

Nici eu nu sunt sigura care este intrebarea...

Ne intrebi daca se poate calari fara sa? Cred ca da dar trebuie ca e tare incomod pentru calaret.

Sau ne intrebi daca te poti apleca sa te feresti de glont fara sa cazi de pe cal?

Sau despre piesa aceea atasata la scarita?

Deci sa fiu mai explicit, e posibil sa te feresti de glontz?

Sunetul are o viteza de 340 m/s. Glontul mult mai mare. Daca incerci sa te feresti de glont bazandu-te pe sunetul facut de arma care l-a stras, n-ai nici o sansa. Doar poate daca-l vezi cand pleaca din arma.

Se poate , daca esti ager si asa cum spune si Dan, daca vezi sau intuiesti ca pleaca glontul spre tine....aseara m-am uitat la The Bodyguard.... Kevin Costner a aparat-o pe Whitney Houston de glont , deci se poate... Unde am ajuns de la indieni!

Dar cu piesa atasata la scarita ce este?

glontul are o viteza de la 800 m/s in sus. La armele moderne aceasta viteza este intre 1200-1400 m/s. Din fatza glontzului nu ai cum sa te feresti decat la distante foarte mari, peste 1000 m. Ca o curizitate durata perceperii unui pericol analiza emotionala si reactia sunt creditate cu cca. 0,5 s

Ce vedeti in filme e fictiune curata deci oricat de frumos ar fi filmul nu credeti ce vedeti acolo si nici in romane deci nici piesa de la scaritza nu exista. A fost imaginatia scriitorului.