been there, done that.
Barbatul, din punct de vedere instinctual, simte nevoia de a avea mai multe partenere. Unii accepta ca aceasta este natura umana, altii nu. De-acolo si drama omului modern: in societatea in care traieste i se propovaduieste monogamia, iar instinctul il indeamna la poligamie. Sunt foarte putini barbati cu suficient autocontrol incat sa refuze o eventuala "partida" usoara ce se prezinta ca fiind fara alte urmari, iar existenta unui astfel de autocontrol sugereaza existenta unor experiente neplacute, a unor frustrari, a unor urmari din trecut (toata lumea are un trecut, cu mai multe sau cu mai putine experiente neplacute), nu este "un ceva" natural cu care sa fi inzestrat de la nastere.
Femeia adevarata va intelege ca exista riscul ca barbatul cu care este sa fie infidel si va accepta aceasta posibilitate. Barbatul adevarat va inelege ca nu e necesar sa f*** tot ce prinde si ca mai sunt si alte lucruri in afara de a motani tot ce poarta fusta. Totul trebuie sa se raporteze la realitatea cuplului, pentru ca un cuplu este format din doi oameni cu experienta de viata diferita, cu principii diferite, ce provin din medii sociale diferite. Normalitatea mea difera de normalitatea ta, si cu siguranta difera de normalitatea lui.
Despre experiente de viata, da, am fost infidel, cauzele sunt multiple si pentru a intelege o actiune trebuie sa privesti imaginea in ansamblul ei, nu doar doua-trei detalii. De-acolo a inceput sa se destrame o relatie care a fost foarte frumoasa. Daca in relatia actuala sau intr-o eventuala relatie viitoare o voi mai face? Cine-s eu sa cunosc viitorul sau modul in care voi actiona peste n ani?