Început de madalina _, Vin 28 oct 2005 · 461 răspunsuri · 274.849 vizualizări
Tolstoi a scris:La Audionova, aparatul de mai jos costa aprox 4000 $Iar aici... 1000$
http://www.hearing-loss-help-co.com/index....1873.html&1
.. ceea ce m-a facut sa pun intrebari
Imi puteti scrie ceva in plus? Imi inchipui ca, daca reusesc sa-l cumpar mai ieftin, atunci cand ma voi duce sa-l programez la Audionova, ei n-o sa vrea.
Tolstoi imi poti spune de ce ai ales acest tip de aparat auditiv !?
Daca l-ai cumparat cum auzi cu el !?
dorulet1978 a scris:Buna ziua!
numele meu este gabi.as dori sa discut cu dvs.mai mult pe aceasta tema.copilul meu in varsta 3,5 ani sufera de hipoacuzie neurosenzoriala profunda si as dori cateva sfaturi de la dvs.si cei care au o experienta in acest domeniu.aresa mea de email este [email protected] sau tel 0721248208
Cela a scris:Iata mai jos unul din grafice; exista mai multe, insa acesta este cel mai complet.http://www3.sympatico.ca/ws7n/AG.JPG
(Vei putea accesa acest site de mai sus, pana pe 30 noiembrie 2005, caci de la acea data imi schimb furnizorul de acces la internet, si voi reveni, daca e cazul, cu o noua adresa unde poti gasi poza)
Il gasesti si la adresa originala, anume http://www.hdhearing.com/Learning/Part2.htm unde se gasesc si multe explicatii utile.
Merita citit acest site; la http://www.hdhearing.com/Learning/Part4.htm gasesti explicatii referitoare la ce inseamna o pierdere de 10, 20, 30 dB in ceea ce priveste inteligibilitatea functie de distanta de la o sursa de vorbire.
Un alt site cu astfel de grafice, unde sunt si comentarii de cazuistica cred, este http://www.earinfo.com/Howread/linkaud4.html
http://www.earinfo.com/Howread/howread7.html
http://www.earinfo.com/howread1.html
70 si 75 dB pierdere, inseamna mult! Dupa cele mai multe sistematici ale pierderii de auz, astfel de valori sunt categorisite ca "pierderi severe de auz".
Faptul ca totusi nu ti s-a recomandat o proteza auditiva, s-ar explica prin bunele rezultate la testul de inteligibilitate a vorbirii. Cu doar 1, 2 cuvinte ratate, e normal ca acesta nu iti recomanda inca un aparat!
Cam acelasi rezultat cred ca am obtinut si eu.
Stiu din proprie experienta totusi, cat de greu este sa auzi insa sa auzi doar de aproape.
De ex., pentru mine, este nesuferit ca ai mei copii sa vorbeasca, adresandu-mi-se in soapta in casa, dintr-un motiv, sa zicem ca doarme cineva intr-o incapere in care ne aflam . . . . Pur si simplu nu inteleg nimic! Asta ma enerveaza . . . . de aceea cer ca toata lumea sa mi se adreseze cu orice pret, cu voce tare (normala), daca chiar trebuie neaparat sa mi se adreseze, daca nu respecta acest consemn, mai bine sa taca!
In plus, la mine urechea este foarte sensibila la rece. Nu rareori mi se intampla sa remarc o scadere a calitatii auzului in perioade in care sunt un pic racita, inflamata, sau nu stiu cum sa numesc acea stare. Medicii, de fiecare data cand am apelat la ei, mi-au spus ca nu am nimic deosebit. Uneori, rareori, au gasit o otita.
Pentru moment lucrurile par a fi acceptabile pentru noi. Ceea ce ma intristeaza si infricoseaza, este spectrul sumbru al unui moment in care nu voi mai putea auzi nici macar daca voi utiliza o proteza. De sperat ca e departe momentul ala . . . :roll:
buna Cela
v-am descoperit tarziu
dar ma bucur
astept niste raspunsuri referitoare la hipoacuzie
ma mir k in orasul meu singura audiograma pe care am facut-o a dost cea cu casti... sunt surprinsa sa vad k este si tonala... sau altfel
unde as putea sa o fac, undeva in capitala, un medic orl bun
dr meu curant mi-a recomandat protezare, pana la operatie
dar ai aici vad diferite proteze, costuri, performante
ma intereseaza si o operatie
dar... riscurile sunt prea mari
sunt un pic incoerenta
inca sunt... confuza
datorita bolii pe care am redescoperit-o
astept lamuriri
multumesc mult
madalina_ a scris:Petre, ia-o mai incetisor putin...ca in orice boala, psihicul joaca un rol esential. Nu s-a terminat pamantul, desi tu acum crezi ca asa este. Se pot intampla nenorociri si mai mari. Iti inteleg supararea sau revolta, foarte bine ti-o inteleg, dar este esential sa nu disperi. Si eu am trecut printr-o perioada de mare neliniste in legatura cu acest subiect( eu am deschis acest topic, poate ai citit) ....la mine afectiunea s-a instalat treptat...la un moment dat am avut un necaz cu unul din copii, am fost daramata fizic si psihic, toate afectiunile mele mai mult sau mai putin serioase parca s-au acutizat. Inclusiv deficienta de auz de care stiam, dar care era in limite acceptabile... in plus, schimbasem si colectivul in care lucram...mi-era tare jena de "handicapul" meu....da, ma consideram handicapata si asta imi facea rau...cand m-am obisnuit putin cu ei, le-am spus intr-o zi : " vorbiti va rog putin mai tare cu mine.... am probleme cu auzul"...nimeni nu a ras de mine, nimeni nu m-a privit chioras, nimeni nu m-a indeprtat...imi sunt tare dragi colegii mei si stiu ca si eu lor...chiar daca ii pun destul de des sa mai repete inca odata ce au spus!iti doresc numai bine si .....linisteste-te
Madalina, iti multumesc foarte mult pentru interventia ta si te rog foarte mult sa ma scuzi ca abia acum o fac. Si eu mi-am schimbat recent colectivul de munca (in urma cu 3 luni) si cred ca asta este si unul dintre motivele prabusirii mele psihice. Abia acum realizez ce bucurie este sa ai simturile normale. Totodata, am realizat ce norocos sunt. Familia mea ma iubeste cu adevarat. Am alaturii fiica si sotia care sunt minunate. Trebuie sa le raspund la fel. Cred ca boala m-a transformat profund. Am invatat sa iubesc cu adevarat, am invatat ce este compasiune si mai ales am realizat ca nu sunt indestructibil. Cu toate acestea cred ca am nevoie de sprijinul unui psiholog. Tu ai trecut prin asa ceva? Cu stima, [email protected]
petre961 a scris:Madalina, iti multumesc foarte mult pentru interventia ta si te rog foarte mult sa ma scuzi ca abia acum o fac. Si eu mi-am schimbat recent colectivul de munca (in urma cu 3 luni) si cred ca asta este si unul dintre motivele prabusirii mele psihice. Abia acum realizez ce bucurie este sa ai simturile normale. Totodata, am realizat ce norocos sunt. Familia mea ma iubeste cu adevarat. Am alaturii fiica si sotia care sunt minunate. Trebuie sa le raspund la fel. Cred ca boala m-a transformat profund. Am invatat sa iubesc cu adevarat, am invatat ce este compasiune si mai ales am realizat ca nu sunt indestructibil. Cu toate acestea cred ca am nevoie de sprijinul unui psiholog. Tu ai trecut prin asa ceva? Cu stima, [email protected]
Si eu iti multumesc pentru raspuns Petre. Ca sa fiu sincera, cu aceasta dorinta am postat, ca sa incerc sa-ti ofer cat de cat un sprijin psihic, pentru ca tu efectiv ti-ai strigat durerea pe acest forum. Ma rog, cred ca am fost destul de stangace insa....Cred ca esti un om destul de sensibil, si eu sunt la fel, si recunosc ca tot un sprijin psihic cautam aici, nicidecum un leac miraculos. Poate ti se pare pretul prea mare, dar daca tu spui acum ca ai descoperit.... ca ai invatat sa iubesti.... e un lucru minunat, e cel mai de pret lucru. Ne luptam zi de zi cu tot felul de nevoi: bani, mancare, cariera, realizari profesionale, moda, frumusete, operatii estetice, etc... dar, cei mai norocosi, ne dam seama ,aflam, ca cea mai mare nevoie a noastra, este de fapt, aceea de a iubi si de a fi iubiti.
La tine impactul a fost dur, foarte dur. Imi pare tare rau ca ti s-a intamplat asta, nu ar fi rau sa apelezi la un psiholog daca gasesti unul potrivit....trebuie sa-ti regasesti echilibrul psihic, nu se poate sa nu gasesti putere sa depasesti momentul asta, gandeste-te ca cine stie ce alte "bogatii" mai ai de descoperit !
Eu ....am avut si eu un moment dificil dar nu pot spune ca am trecut chiar prin ce treci tu. Deficienta mea de auz s-a instalat treptat, am o cadere numai pe inalte, este neurosenzoriala, deci nu am alternativa unei operatii ci numai protezarea. Nu m-am hotarat inca sa fac pasul, mi-am zis ca ...... parca inca nu-s chiar asa de surda !
Cu stima si eu,
iti doresc mult, mult bine!
Editat Mie 8 aug 2007 22:04
mikininam a scris:... pina anul trecut nu ma deranja situatia,insa cu venirea ciinilor starea de neliniste s-a accentuat.Am senzatia ca "ciulesc" urechile sa percep daca mai latra cineva...si asta e rau...nu pot sa ma concentrez.
Am senzaţia că ai devenit deja c
Editat Vin 24 aug 2007 20:16
Nu,inca nu am devenit ciine decit poate in ceea ce priveste simtul auditiv...
Sa aibe asta legatura cu faptul ca anul trecut m-a agatat un ciine si mi-a facut o rana nu prea urita pe gamba stinga?Sa fi prins frica in subconstient de ciini?
Zgomotele puternice si bruste imi provoaca uneori o stare de neliniste fara alte modificari somatice...si asta de cind ma stiu.In plus somnul nu e ca la altii linistit si adinc,sa tragi de mine dimineata...mai degraba daca stiu ca trebuie sa ma trezesc la o ora anume,cu 5-10 minute inainte sint in picioare...Sint mai agitat de felul meu,de obicei punctual si nu prea accept ca ceilalti sa ma faca sa astept la vreo intilnire,mai ales cind tot ei stabilesc ora...
Hiperacuzia asta a mea oare nu face parte dintr-un sindrom?Trecind peste faza cu ciinii...am ajuns sa anticipez cit vor latra si cind...asa de mult m-au marcat prezenta lor.
Editat Mie 29 aug 2007 10:19
sindrom
Editat Mie 29 aug 2007 10:31
La audiograma in facultate in anul 2 am iesit de departe lider...
Tinnitus nu am.Nu pot sa stau cu vata in urechi la serviciu insa seara cu dopuri 3M antifonice care reduc cu 30-35 dB zgomotul n-am probleme...Evident ca daca inchid geamurile sau folosesc dopuri se atenueaza zgomotele insa trebuie sa fiu atent si la ce e in jurul meu...inca sint o persoana activa...trebuie sa aud un mobil,un fix,un radio,etc.
E posibil sa fie un sindrom...hiperacuzia asta nu apare singura,exista posibilitatea sa mai am anumite manifestari pe care eu le consider normale...de ex o nervozitate accentuata,tulburari de somn,lipsa oricarei preocupari (hobby) etc.
Modificarile chimice se pot observa cu ocazia analizelor pe care le voi face saptamina viitoare prin programul Nicolaescu.
mikininam a scris:Hiperacuzia asta a mea oare nu face parte dintr-un sindrom?Trecind peste faza cu ciinii...am ajuns sa anticipez cit vor latra si cind...asa de mult m-au marcat prezenta lor.
eu cred ca ai dezvoltat o mica-micuta obsesie pentru latratul cainilor. recomand eutanasierea javrelor. 
si o vacanta prelungita intr-un loc linsitit.
harald a scris:sindrom