Prietenul, ce este el ?

deceivedC a scris:

Nu lucrez la pompe funebre dar cosciugul nu mi-e dusman deci mi-e prieten si el nu ma tradeaza ca oamenii

....dar nici io nu iti sunt dusman,deci inseamna ca iti sunt prieten???nici io nu te tradez pt ca nu am cum avand in vedere ca nu te cunosc.....deci tu ce crezi ca iti sunt dusman sau prieten???mi se pare destul de ciudata asemanarea pe care u ai facut-o.....app si de unde sti ca cosciugul nu te tradeaza...poate o s iti fie prea mic,sau prea mare....si asta nu o s sti niciodata pt ca atunci cand o s fie momentul sa te convingi daca iti e prieten sau nu o s mai fi viu ca s poti verifica

lupini a scris:

Aud pe mulţi spun

laurent-III-rd a scris:

Cum sa respingi ceva ce iti place ?

Ce

miha_ellas a scris:

....dar nici io nu iti sunt dusman,deci inseamna ca iti sunt prieten???nici io nu te tradez pt ca nu am cum avand in vedere ca nu te cunosc.....deci tu ce crezi ca iti sunt dusman sau prieten???mi se pare destul de ciudata asemanarea pe care u ai facut-o.....app si de unde sti ca cosciugul nu te tradeaza...poate o s iti fie prea mic,sau prea mare....si asta nu o s sti niciodata pt ca atunci cand o s fie momentul sa te convingi daca iti e prieten sau nu o s mai fi viu ca s poti verifica

Tu esti dusmanul orice ai zice,orice ai face,orice ar fi.

Adrian_Daniel_Tm a scris:

EXCELENT pct. de vedre.

Simplu sau complex, imi este greu sa fac diferenta, oare nu reprezinta acelasi lucru?!; doar unghiul din care privesti este schimbat (amintesc opera lui Platon "Teoria Ideilor" in care printre altele analizeaza ce este "1" daca este o sipla diviziune a ceva, indivizibila la randului ei sau este o pluralitate nesfarsita, divizibila la infinit), oricum sunt deacord cu toate afirmatiile tale prietenia poate fi ceva simplu, dar daca vrei sa aprofundezi ideea atunci regasesti in prietenie cel putin urmatoarele componente care la randul lor sunt complexe: (Afectiune, Autocunoastere, Etica, Moralitate, ................ )

Mie mi se pare descrierea unei mame, nu a unui prieten. Niciodata nu am spus unui prieten "unde greseste" si nici vreun prieten mie. Ne-am marturisit neputintele, sau am analizat impreuna ceva, poate chiar sentimentele, dar sunt multe experiente necesare, un prieten care te intelege nu-ti va spune niciodata ca este o greseala, pentru ca nici el nu o considera asa, chiar daca vei suferi mai tarziu.

Eu consider un prieten un om cu care impartasesti bucurii, confuzii, experiente, poate te duci la un film sau il vizitezi dupa 10 ani de cand nu l-ai mai vazut, cineva care te ajuta sa te cunosti mai bine pe tine insuti, eliminand anxietatea singuratatii.

Numarul 1 este o exceptie in algebra, din multe puncte de vedere si ca orice exceptie care nu se inscrie in multe reguli, despre ea se pot spune multe, dar nu se poate face o regula ! (ca si despre prietenie ). De exemplu 1 nu este un nr care se poate divide la infinit, ci cu 1 poti divide la infinit orice numar.

Revenind la discutie, nevoia de a analiza provine din ratiunea de control, de a fi propriul stapan, cel care decide diferenta dintre bine si rau, dintre a putea si a nu putea, a incerca daca poti sau nu. Cand traiesti starea de "rai" nu simti nevoia de a analiza nimic, asta a vrut sa spuna Laurent. Analiza o faci din motivatia de a-l recapata, intr-un fel sau altul.

Adrian_Daniel_Tm a scris:

Nu ai inteles.

Te intreb, DE CE trebuie sa analizezi TU, toate lucrurile ce in esenta sunt simple ?

Eu stiu de ce le analizez.Nu stiu tu de ce ? Asta pentru ca vad ca le si complici.

Si findca tot ai pomenit de conceptul Teoriei Ideilor, o sa iti explic ce spunea Platon in "Republica" Si anume, despre cunoasterea ideilor pe mai multe trepte, si prin mitul prexistentei sufletului face referire la reamintire. Astfel cand intalnesti anumite lucruri, prin reamintire , intrucat le-ai mai trait in alta viata, le iintelegi doar prin perceptie, nemaiavand nevoie de analiza. Adica cunoasterea intuitiva, cea mai superioara treapta, si mai presus de conoasterea logica.

Acum intelegi de ce totul este simplu, dar ceilalti le complica prin analiza ? ;)

Iar atunci cand tu analizezi ceva, dai de un intreg sir de legaturi de cauzalitate ce duc implicit la o cauza ante-prima si astfel totul se abstractizeaza si obtii un silogism. Si totul redevine simplu.

lupini a scris:

Ce

laurent-III-rd a scris:

Dar te atrage OPUSUL, deci iti place opusul ! Asta pentru ca te completeaza.

Resping opusul, pentru că nu-mi place.

laurent-III-rd a scris:

Frumos spus! Dar pe mine ma interesa punctul lui de vedere .

O sa raspunda stai linistit, doar el a deschis topicul.

deceivedC a scris:

Tu esti dusmanul orice ai zice,orice ai face,orice ar fi.

si de ce ma rog sunt dusmanul tau?....nu mi-ai dat nicio sansa ca s ma cunosti......destul de usor poti sa cataloghezi oamenii dupa aparente,io asa am impresia ca faci tu acum cu mn,imi zici ca sunt dusmanul tau doar ca ti-am raspuns la commentul pe care l-ai dat...interesant.....da sunt curioasa toti oamenii iti sunt dusmani???

Lassio a scris:

Mie mi se pare descrierea unei mame, nu a unui prieten. Niciodata nu am spus unui prieten "unde greseste" si nici vreun prieten mie. Ne-am marturisit neputintele, sau am analizat impreuna ceva, poate chiar sentimentele, dar sunt multe experiente necesare, un prieten care te intelege nu-ti va spune niciodata ca este o greseala, pentru ca nici el nu o considera asa, chiar daca vei suferi mai tarziu.

Eu consider un prieten un om cu care impartasesti bucurii, confuzii, experiente, poate te duci la un film sau il vizitezi dupa 10 ani de cand nu l-ai mai vazut, cineva care te ajuta sa te cunosti mai bine pe tine insuti, eliminand anxietatea singuratatii.

poate in cazul tau asa se intampla,si ai dreptate si o mama face acelasi lucru:iti spune cand gresesti....dar am o intrebare pentru tine:daca faci ce va ce e total gresit si prietenul sau prietena care e de fata sesizeaza acest lucru si stie ca mai tarziu iti vei da seama ca gresesti preferi sa iti spuna mai tarziu ca a sesizat acest lucru sau sa iti spuna exact in acel moment??io prefer a doua varianta..pentru ca daca iti spune in acel moment reuseste sa te scape de o suferinta inutila......

miha_ellas a scris:

poate in cazul tau asa se intampla,si ai dreptate si o mama face acelasi lucru:iti spune cand gresesti....dar am o intrebare pentru tine:daca faci ce va ce e total gresit si prietenul sau prietena care e de fata sesizeaza acest lucru si stie ca mai tarziu iti vei da seama ca gresesti preferi sa iti spuna mai tarziu ca a sesizat acest lucru sau sa iti spuna exact in acel moment??io prefer a doua varianta..pentru ca daca iti spune in acel moment reuseste sa te scape de o suferinta inutila......

Si eu tot pe a doua o prefer, dar din pacate putini stiu sa puna punctul pe 'i'.

E mult mai usor si sa observi si sa taci din gura, ca deh...esti la adapost.

Pe cand atunci cand ii spui omului ce crezi tu despre cutare situatie cu privire la el, bineinteles, iti asumi riscul ca prietenul/a sa primeasca critica/observatia cu noduri.

Lassio a scris:

un prieten care te intelege nu-ti va spune niciodata ca este o greseala,

Dacă cineva nu-mi spune că greşesc,