Nu credeam ca dragostea poate sa te inrobeasca asa!

Iubesc de 3 ani. Am fost doi aproape 4 ani. Am 24 de ani si totul e atat de banal si pragmatic fara el. Ma simt pustie!

Relatia noastra a sfarsit-o acum cateva luni. Inca nu imi dau seama de ce. Ne intelegem extraordinar de bine ( si pana la urma ce e dragostea decat o prietenie cu momente erotice). El spune ca nu ne potrivim. Eu am insistat. De ce am insistat? Pentru ca stiu ca ma iubeste, pentru ca stiu ca suntem unul pentru altul, nu doar stiu ci sunt convinsa. El: genul de om perfectionist si incapatanat. Relatia noastra: nu a curs de la inceput (el a fortat putin lucrurile), dar pe urma dragostea a crescut. Acum: sunt convinsa ca e perioada de criza ce apare in orice cuplu (dragostea eterna dureaza 3 ani). El trece printr-o perioada grea si problemele ar putea sa ii intunece gandurile. Nu merita sa ratezi o viata fericita in doi pentru ca povestea nu a inceput in mod spectaculos. Ce e trist: ne-am mutat in orase diferite si el isi impune sa ma uite. Ce e bine: imi spune ca inca nu s-a dezlipit de mine (sufera). Mi-e teama: distanta il va ajuta sa ma uite. Eu: putin mai nebuna si la sfarsitul lunii martie am sa il intreb "vrei sa fiu sotia ta?". Ceea cea ce pierzi daca nu ai incercat e mult mai mult decat ceea ce pierzi daca ai incercat.

Daca el este convins ca nu va potriviti,probabil ca se gandeste la viitor,la vremurile cand indragosteala nebuna dintre voi nu va mai fi asa ca la inceput si atunci se intreaba ce v-ar lega pentru restul vietii ca sa fie de succes relatia.Dupa cum spui,cred ca te iubeste acum dar in viitor daca nu aveti multe in comun si nu va potriviti,nu prea vad succes.Poate el este mai realist.

Esti femeie.

Iti trece.

Fa ce crezi de cuviinta .Insa asteapta-te si la deceptii.

Cel putin...dupa cum spui tu...nu o sa-ti para rau ca nu ai incercat.

Din pacate dragoste cu sila nu se poate.Da tu il iubesti.....insa pentru el s-a evaporat acea iubire....poate doar o simpla amiratie sa mai simta pentru tine......

:) mi s-a stricat tastatura la laptop...si abia pot sa scriu

soniasonia a scris:

Iubesc de 3 ani. Am fost doi aproape 4 ani. Am 24 de ani si totul e atat de banal si pragmatic fara el. Ma simt pustie!

Relatia noastra a sfarsit-o acum cateva luni. Inca nu imi dau seama de ce. Ne intelegem extraordinar de bine ( si pana la urma ce e dragostea decat o prietenie cu momente erotice). El spune ca nu ne potrivim. Eu am insistat. De ce am insistat? Pentru ca stiu ca ma iubeste, pentru ca stiu ca suntem unul pentru altul, nu doar stiu ci sunt convinsa. El: genul de om perfectionist si incapatanat. Relatia noastra: nu a curs de la inceput (el a fortat putin lucrurile), dar pe urma dragostea a crescut. Acum: sunt convinsa ca e perioada de criza ce apare in orice cuplu (dragostea eterna dureaza 3 ani). El trece printr-o perioada grea si problemele ar putea sa ii intunece gandurile. Nu merita sa ratezi o viata fericita in doi pentru ca povestea nu a inceput in mod spectaculos. Ce e trist: ne-am mutat in orase diferite si el isi impune sa ma uite. Ce e bine: imi spune ca inca nu s-a dezlipit de mine (sufera). Mi-e teama: distanta il va ajuta sa ma uite. Eu: putin mai nebuna si la sfarsitul lunii martie am sa il intreb "vrei sa fiu sotia ta?". Ceea cea ce pierzi daca nu ai incercat e mult mai mult decat ceea ce pierzi daca ai incercat.

Distanta nu-l va ajuta sa te uite , stai linistita. Sentimentele de dragoste pentru o persoana , nu se sfarsesc , atunci cand cei doi sunt separati de nu stiu cati kilometri . Ai rabdare si vezi cum decurg lucrurile , fara sa fortezi nota. Nu stiu daca solutia cu '' vrei sa fiu sotia ta '' este una buna. Gandeste de doua sau mai multe ori , cand iei o hotarare importanta . :)

Daca e dragoste distanta il va face sa-si dea seama ca de tine are nevoie, daca nu ... te va uita. Eu zic sa nu te umilesti cerandu-te singura de sotie cand el iti zice ca nu te mai vrea.

Pentru mine atitudinea lui inseamna altceva ori vrea altcev ade la o femeie, ori are alta deja, plus ca s-a si mutat departe de tine ... eu zic sa nu insisti ... asteapt asa vezi ce se mai intampla, ce mai auzi despre el

soniasonia a scris:

Iubesc de 3 ani. Am fost doi aproape 4 ani. Am 24 de ani si totul e atat de banal si pragmatic fara el. Ma simt pustie!

Relatia noastra a sfarsit-o acum cateva luni. Inca nu imi dau seama de ce. Ne intelegem extraordinar de bine ( si pana la urma ce e dragostea decat o prietenie cu momente erotice). El spune ca nu ne potrivim. Eu am insistat. De ce am insistat? Pentru ca stiu ca ma iubeste, pentru ca stiu ca suntem unul pentru altul, nu doar stiu ci sunt convinsa. El: genul de om perfectionist si incapatanat. Relatia noastra: nu a curs de la inceput (el a fortat putin lucrurile), dar pe urma dragostea a crescut. Acum: sunt convinsa ca e perioada de criza ce apare in orice cuplu (dragostea eterna dureaza 3 ani). El trece printr-o perioada grea si problemele ar putea sa ii intunece gandurile. Nu merita sa ratezi o viata fericita in doi pentru ca povestea nu a inceput in mod spectaculos. Ce e trist: ne-am mutat in orase diferite si el isi impune sa ma uite. Ce e bine: imi spune ca inca nu s-a dezlipit de mine (sufera). Mi-e teama: distanta il va ajuta sa ma uite. Eu: putin mai nebuna si la sfarsitul lunii martie am sa il intreb "vrei sa fiu sotia ta?". Ceea cea ce pierzi daca nu ai incercat e mult mai mult decat ceea ce pierzi daca ai incercat.

Ochii care nu se vad se uita - si poate nu e rau ca e asa - focul viu s-a cam stins in relatia voastra

Sfatul meu este sa ii lasi liberatea de a alege.

Nu insista. Daca te apeleaza raspundei cu placere, dar sa nu stai pe capul lui.

Intr-un cuplu nu este suficient sa vrea unul, trebuie sa vrea amandoi.

Daca nu merge asa cum ai vrea tu sa nu disperi. Va trece !

"Nu credeam ca dragostea poate sa te inrobeasca asa! "

Nu dragostea este cea care te-a inrobit, ci atasamentul fata de acea persoana.