s_s_s a scris:
Eu nu pot sa mananc tot din farfurie de cele mai multe ori. Din cauza aceasta toata lumea ma critica.. Sa ma gândesc la toți oamenii care nu au ce mânca, la copiii din Africa. Ok. Azi-dimineață, mâncând in scârbă o salata de somon (imi place foarte mult, dar saptamana aceasta am mâncat doar sa supraviețuiesc, am zero pofta de mâncare), m-am gândit la toți nevoiașii care nu au ce mânca. Si ce ar trebui sa fac, sa le dau resturile mele de mâncare??!! Nu prea e ok.. Le mai cumpăr cate un covrig, sandwich..dar nu pot sa le dau resturi. Si nu e ca si cum as fi gătit o cantitate prea mare...am comandat-o de la restaurant. Am mâncat cam o treime din ea..o sa o arunc cu conștiința împăcată.. Nu ma duc sa dau resturile mele la oameni
De parca nu as avea destule probleme..acuma ma apuca crizele existențiale si pe mine 
Furnici. Asta suntem.
Producem, ne agitam, ne implinim menirea, transpiram, barfim, muncim, murim, Totul pentru Supravietuire.
Succint, pentru ca nu am nici timp, nici chef, pot sa-ti spun ca gresesti cu aceasta mentalitate.
Jumatatea de portie pe care tocmai ai aruncat-o ar putea fi hranit o familie intreaga pentru o zi intreaga. Chiar atat de grava este problema.
Sistemul hraneste nedrept.
Cine il slujeste se va satura.
Iar ceilalti vor ajunge unde e plansul si scrasnirea dintilor.
M-am revoltat chiar recent, intr-un oarecare restaurant, unde mi s-a adus un meniu cat pentru trei persoane, la care am privit perplex si confuz, initial crezand ca s-a gresit comanda.