Cuvintele creeaza monstri

Stiam asta dar,nu prea credeam...

Ieri,turbata de furie,am blestemat non stop. Pe viata si pe moarte! Fara sa ma mai gindesc la nimeni si la nimic.

Si am implorat "cerul si pamintul,toate cele vazute si nevazute" sa faca ce stiu si cum stiu ele,sa conlucreze, sa-l vindece pe sotul meu.Cu orice pret.

Ieri dimineata,ma trezesc (eu,care ma trezeam la prinz) si constat ca ceasul de pe perete,bine fixat intrun cui,a cazut antrenind in caderea lui tot ce era pe alaturi:o candela(luminare),un ursulet de plus...in fine...

Cunoscatorii, stiu semnificatia.

Azi dimineata,cam la aceeasi ora,m-a trezit catelusa mea care,dormind pe pat linga mine,alerga disperata prin pat inclusiv peste mine. :P

Fugea si se apara de ceva nevazut pe cale-l privea cu ochii ficsi,mariti si tremura.

Nu se vedea nimic in directia respectiva...dar,simteam si eu ceva...ca o prezenta.Am luat-o in brate,am calmat-o...facind in acelasi timp simboluri de protectie si spunind rugaciuni.

S-a mai linistit dar,tot privea fix,speriata...din cind in cind.

M-am infuriat si am inceput sa ma cert cu ...nevazutul,poftindu-l sa se duca pe pustii!

Apoi,m-am calmat...gindind ca poate e vreo entitate nevinovata,in vizita... pur si simplu.Vreun "amic" roportalian ... :-

Treptat,totul a intrat in normal.

Si totusi...cum arata acea entitate,cit era de urita ori ce facea de a putut s-o sperie in asemenea masura pe catelusa?

Tot de doua zile,de cind sotul meu e reinternat,ma simt rau si ma trezesc dimineata cu mina dreapta si calota capului complet amortite.

Sa fie moartea? E cam ezitanta...de ce ,oare?

Sa fie o entitate generata de cuvintele mele ori de starea mea de furie? Mi se mai intimpla cu ani in urma ceva similar dar,fara sa fiu furioasa...doar,suparata,trista...iar dog germanul meu,privea la fel,fix...intrun loc si maraia.

Ce credeti? :P Astept pareri...fara ifose si lectii de morala din partea "amicilor".

Bagherra a scris:

...am blestemat non stop. Pe viata si pe moarte! Fara sa ma mai gindesc la nimeni si la nimic.

a fost un avertisment, ca pe viitor sa fii responsabila cu atitudinea si cuvintele tale

pentru ca esti iubita ...ai fost avertizata sa fii mai prudenta pe viitor cand arunci cu blesteme fara sa te gandesti, fara sa fii responsabila ...

Bagherra a scris:

Ieri,turbata de furie,am blestemat non stop. Pe viata si pe moarte! Fara sa ma mai gindesc la nimeni si la nimic.

Ia gandeste-te, care-i monstrul in povestea asta? Vezi sa nu se intoarca cuvintele ca un bumerang si sa te loveasca tocmai pe tine

Bagherra a scris:

Stii ca e o vorba: ai grija ce iti doresti. Se poate aplica si in cazul a ceea ce ai spus tu.

Eu nu stiu exact ce cuvinte ai folosit, dar fac o asociere (daca gresesc , imi cer scuze, corecteaza-ma): e ca si cum ti-ai vinde sufletul pentru un scop. Si, dupa atingerea scopului, refuzi sa platesti datoria.

Bagherra a scris:

Stiam asta dar,nu prea credeam...

Ieri,turbata de furie,am blestemat non stop. Pe viata si pe moarte! Fara sa ma mai gindesc la nimeni si la nimic.

Si am implorat "cerul si pamintul,toate cele vazute si nevazute" sa faca ce stiu si cum stiu ele,sa conlucreze, sa-l vindece pe sotul meu.Cu orice pret.

..............

referitor la intrebarea ta....iti pot spune din cunostiintele mele ca unele cuvinte pot avea puteri supranaturale in chip nevazut care spuse la furie pot provoca mai multe distrugeri decat binefaceri...personal am cunoscut persoane care blestemand..s-a intamplat ca blestemul sa se prinda de ele. Cel mai bine este sa te rogi lui Dumnezeu din suflet pentru sotul tau.

Dar de ce blestemi maica, nu inteleg?

_NeXuS_ a scris:

referitor la intrebarea ta....iti pot spune din cunostiintele mele ca unele cuvinte pot avea puteri supranaturale in chip nevazut care spuse la furie pot provoca mai multe distrugeri decat binefaceri...personal am cunoscut persoane care blestemand..s-a intamplat ca blestemul sa se prinda de ele. Cel mai bine este sa te rogi lui Dumnezeu din suflet pentru sotul tau.

Adevarat! Cu o mentiune: Aceste vorbe spuse la manie CU SIGURANTA produc distrugeri, ca sa nu mai spun ce fel de entitati atragem in acele momente. Nici nu ma mir Bagherra ca ai avut "vizitatori". Slabiciunile noastre, ca asta sunt defapt supararile, mania si alte sentimente de genul acesta, sunt o hrana pentru acest tip de entitati, prin aceste trairi noi devenim abordabili pentru ele.

Pe scurt : e vorba de o incarcare energetica negativa. Bioenergia este o realitate. Sint persoane care au un biocimp extins. Emotiile pozitive sau negative se acumuleaza in biocimp in consecinta.

Incearca sa ajungi la o stare de relaxare si sa elimini orice gind negativ. Inteleg ca esti intr-o situatie de criza provocata de starea de sanatate a sotului tau. Daca psihicul tau va ramine conectat pe negativ nu vei imbunatati cu nimic nici situatia lui nici pe a ta. Incearca sa-ti "incarci bateriile" cu emotii pozitive prin ceva ce iti creeaza macar o stare de relaxare sau chiar de bine.(muzica !?)

Gindeste-te ca pornesti de la momentul zero. TREBUIE sa fie bine. Gindeste-te ca ai de parcurs un drum . Nu sti exact cind vei ajunge la capat si nici nu te preocupa de acest lucru. Concentreaza-ti energia pentru a face pas dupa pas .

Porneste de la premiza ca oricite obstacole exista vei trece peste ele si vei ajunge cu bine la capat.

Bagherra a scris:

Sa fie moartea? E cam ezitanta...de ce ,oare?

Sa fie o entitate generata de cuvintele mele ori de starea mea de furie? Mi se mai intimpla cu ani in urma ceva similar dar,fara sa fiu furioasa...doar,suparata,trista...iar dog germanul meu,privea la fel,fix...intrun loc si maraia.

Ce credeti? Astept pareri...fara ifose si lectii de morala din partea "amicilor".

Nu e moartea, pe aia o vei recunoaste usor .

Sunt asa cum bine intuiesti "creatiile"tale ... , esti puternica, da' cum vei trai cu ele, cand se vor tranforma in cele mai sumbre temeri ?

Anuleaza'le pe cat iti sta in putere !

Spring` a scris:

Ia gandeste-te, care-i monstrul in povestea asta? Vezi sa nu se intoarca cuvintele ca un bumerang si sa te loveasca tocmai pe tine

Stiu...m-am gindit...ma asteptam... pentru ca eu am semanat vintul...dar,daca as sti ca sotul meu s-ar vindeca sunt dispusa sa suport orice consecinta. :evil:

Sa fiu iubita,ellla? De catre cine?

Cit despre responsabilitatea aia....n-ai sa vezi...sunt incorigibila!Desi, stiu bine ca sabia are doua taisuri.

samsara a scris:

Dar de ce blestemi maica, nu inteleg?

Din obisnuinta.Cind mi se face o nedreptate,blestem...desi,stiu ca am acest "dar" si consecintele sunt devastatoare de ambele parti uneori.Apoi,regret...si dau din colt in colt ca sa dreg busuiocul. Dar nu se poate drege intotdeauna.

Dzeu,nu e dispus sa se joace de-a "uite, popa...nu mai e popa".