fnicolici a scris:De ce luna se vede uneori mare si galbena si alte ori mica pe cer?
Întotdeauna, atât la răsărit, cât şi l apusul ei, Luna, dar şi Soarele, par mai mari decât atunci când sunt sus, pe bolta cerului. Oare de ce ? Hai să analizăm. Priviţi imaginea de mai jos :

În imagine se văd trei oameni : unul în planul îndepărtat, iar alţii doi, în prim plan. Aceştia doi din prin plan, sunt foarte diferiţi prin dimensiuni : unul e mare ( cel cu pipa ) iar celălalt e foarte mic. Şi totuşi, dacă luaţi un liniar şi măsuraţi pe omul din planul îndepărtat, şi pe cel mic, de lângă omul cu pipa, veţi constata că au aceeaşi mărime. Atunci, de ce omul mic de lângă cel cu pipa e mai mic decât cel din planul secund ? Totul se datorează unui fenomen psihic numit constantă de mărime.
Fenomenul ăsta are loc datorită modului cum percepe omul diametrul unghiular, o mărime ce se măsoară în grade sau secunde. Poate aţi auzit de exemplu că se spune : o stea are mărimea de....x secunde. Luna văzută de pe Pământ are diametre unghiulare cuprinse între 29°3' şi 34°1'. Soarele are mărimi cuprinse între 31°6' şi 32°7'. Ca şi comparaţie, planeta Venus, care se poate vedea câteodată dimineaţa, la răsărit, ca o stea puternic strălucitoare, are diametrul unghiular cuprins între 10" şi 66", adică, mărimea e foarte mică, de ordinul secundelor, la fel ca orice stea.

În imaginea de jos sunt privite două flori. Diametrul unghiular al florii mai apropiate e mai mare decât diametrul celei de-a doua, pentru că, prima e mai aproape.

Această senzaţie de mai aproape, o avem şi la răsăritul lunii, pentru că, omul are în raza sa de vedere şi orizontul, sau alte contrucţii, dealuri, munţi. Luna, dacă e în acelaşi cadru vizual cu aceste forme de relief, sau construcţii, e intrepretată de creierul nostru ca fiind...în spatele acestora, adică, foarte aproape.