Început de Moonchild', Sâm 14 feb 2009 · 342 răspunsuri · 121.147 vizualizări
Corect.
Hidrogenul din incapere nu are cu cine reactiona (oxigen) si de aceea chibritul se va stinge.
Vulpoi, catranul de chibrit, praful de pusca, dinamita, combustibilul de racheta, ..... contin oxigenul necesar arderi care are loc violent si din care se naste ce avem noi voie, flacara sau presiunea gazelor calde.
Acum ai dreptate cu o singura observatie : toate contin oxigen dar nu sub forma libera ci sub forma de combinatii cu caracter oxidant ca azotati, clorati, nitroderivati organici, etc.
AndreiRN a scris:Ai cam chiulit de la chimie se pare.
Eee... asta e.
umilitul a scris:Nu inteleg ce legatura are mersul pe bicicleta (sau statul pe bicicleta) cu giroscopul...si cum adica bicicleta este un giroscop???!!!??Este doar o balansare si cu ajutorul ghidonului omul (sau ursul) isi mentine echilibrul in miscare prin mentinerea centrului de greutate al obiectului om-bicicleta (sau urs-bicicleta) in pozitii astfel incat momentul de stabilitate sa fie mai mare decat momentul de rasturnare din timpul balansarii!Explicatie simpla!Daca nu ar fi omul,atunci bicicleta ar cadea sigur chiar daca ar avea viteza proprie si giroscop dar daca bicicleta ar avea si un pilot automat dotat cu computer atunci da ar fi ceva dar tot nu vad sa fie vreo legatura intre giroscop,moment unghiular si problema cu mersul (statul) pe bicicleta!
``si cum adica bicicleta este un giroscop???!!``nu,este ``doua``giroscoape unite prin cadru...rotile functioneaza ca giroscopul
``Explicatie simpla!Daca nu ar fi omul(sau ``ursul``),atunci bicicleta ar cadea sigur chiar daca ar avea viteza proprie``da,dar cade dupa in anumit timp,nu imediat...isi mentine miscarea o perioada de timp
:))
lupini a scris:Întotdeauna, atât la răsărit, cât şi l apusul ei, Luna, dar şi Soarele, par mai mari decât atunci când sunt sus, pe bolta cerului. Oare de ce ? Hai să analizăm. Priviţi imaginea de mai jos :
În imagine se văd trei oameni : unul în planul îndepărtat, iar alţii doi, în prim plan. Aceştia doi din prin plan, sunt foarte diferiţi prin dimensiuni : unul e mare ( cel cu pipa ) iar celălalt e foarte mic. Şi totuşi, dacă luaţi un liniar şi măsuraţi pe omul din planul îndepărtat, şi pe cel mic, de lângă omul cu pipa, veţi constata că au aceeaşi mărime. Atunci, de ce omul cu pipa e mai mare decât cel din planul secund ? Totul se datorează unui fenomen psihic numit constantă de mărime.
Fenomenul ăsta are loc datorită modului cum percepe omul diametrul unghiular, o mărime ce se măsoară în grade sau secunde. Poate aţi auzit de exemplu că se spune : o stea are mărimea de....x secunde. Luna văzută de pe Pământ are diametre unghiulare cuprinse între 29°3' şi 34°1'. Soarele are mărimi cuprinse între 31°6' şi 32°7'. Ca şi comparaţie, planeta Venus, care se poate vedea câteodată dimineaţa, la răsărit, ca o stea puternic strălucitoare, are diametrul unghiular cuprins între 10" şi 66", adică, mărimea e foarte mică, de ordinul secundelor, la fel ca orice stea.
În imaginea de jos sunt privite două flori. Diametrul unghiular al florii mai apropiate e mai mare decât diametrul celei de-a doua, pentru că, prima e mai aproape.
Această senzaţie de mai aproape, o avem şi la răsăritul lunii, pentru că, omul are în raza sa de vedere şi orizontul, sau alte contrucţii, dealuri, munţi. Luna, dacă e în acelaşi cadru vizual cu aceste forme de relief, sau construcţii, e intrepretată de creierul nostru ca fiind...în spatele acestora, adică, foarte aproape.
la rasarit si apus nu se vad luna sau soarele propriu-zise,ci refractia lor prin atmosfera(atmosfera da si culoarea lor),la fel cum se vede lingurita in cana de ceai si de aceea sunt mai mari... dupa,cand sunt sus pe cer se vor vedea normal...
de ex.cand rasare soarele el este de fapt cu 6 grd sub orizont...
lupini a scris:Nu atmosfera creează fenomenul, ci viteza. Poate ai văzut la National Geographic reportajul despre călătoria în timp, unde se spune că astronauţii care sunt în navetele cu care ajung în spaţiul extraatmosferic, sunt cu câteva fracţiuni de secundă în viitor, şi e adevărat.
Pentru ca o navetă să se plaseze pe o orbită circumterestră, are nevoie de prima viteză cosmică, o viteză care, la înălţimea de 250 de kilometri, e de 7,85 km/s. Pentru a se reuşi ca o sondă spaţială să scape de atracţia gravitaţională, şi să călătorescă spre spaţiul interstelar, e nevoie de ceea ce astronomii numesc a doua viteză cosmică, egală cu 11,2 km/s. Aceste viteze sunt foarte mari, dacă le raportăm la vitezele cu care suntem obişnuiţi în viaţa cotidiană, şi, sunt viteze care ne apropie de teoria paradoxului gemenilor a lui Einstein, care spune că într-un sistem de referinţă inerţial, o persoană care călătoreşte în spaţiu cu o navă de mare viteză se întoarce acasă şi îşi găseşte fratele geamăn identic, rămas pe Pământ, mai bătrân decât el.
S-a demonstrat că astronauţii care călătoresc cu nave ce ating a doua viteză cosmică, adică 11,2 km/s, se întorc pe Pământ cu fracţiuni de secundă mai tineri decât cei rămaşi aici jos. Chiar şi ceasurile de pe navetele spaţiale, rămân în urmă, faţă de cele de pe Pământ.
Şi nu doar asta, dar se ştie că sateliţii americani, care sunt implicaţi în locaţii cu ajutorul GPS-ului, au nevoie periodică de o ajustare a softurilor implicate în calcularea timpului, pentru că, acolo sus, satelitul rotindu-se în jurul Pământului cu 7,85 km/s, intră sub incidenţa teoriei paradoxului gemenilor, şi rămân în urmă.
eu prefer basmele romanesti -tinerete fara batranete de petre ispirescu`
Pippo a scris:Presupunand ca observatia este corecta, totusi se creaza fortat o egalitate dintr-o inegalitate, atunci cand se tine cont doar de o parte a ecuatiei, excluzand abuziv jumatatea cealalta. (Am aratat inegalitatea pe un alt topic - daca nu-ti dai seama la ce ma refer, voi cauta mesajele respective). Daca observatia e corecta, atunci de ce matematica este in contradictie cu observatia?
ptr ca se amesteca formulele ca la ciorba,fara sa se tina cont de cazul in care se aplica fiecare...
F=m x a
nu se poate amesteca,nicidecum echivala cu
F=e1 x e2/d^2,
formula lui Coulomb ptr sarcinile electrice din 1700,``adaptata``de Einstein prin inlocuirea simbolurilor e cu m...
deci ptr un corp mai greu pamantul va aplica o forta de gravitatie(=greutate) mai mare,raportul greutatilor fata de cele 2 mase dand aceeasi acceleratie g...
capisci signor` pippo?
Pippo a scris:Evident accelaratia este suma acceleratiilor celor doua corpuri. Eu am dat exemplul in baza formulei pe care o consider gresita, si deci morala exemplului este ca se ajunge la o absurditate. Si daca acceleratia relativa este suma acceleratiilor gravitationale ale celor doua corpuri, nu este evident ca pentru corpuri diverse, timpul t va fi diferit, si deci corpurile nu cad in acelasi timp?
signor pippo,vedeti teoria mea despre gravitatie si va veti lamuri,in sensul ca nu veti mai avea nevoie de supozitii incerte(sa nu zic false)care duc la concluzii nefiresti...
Raffael Aedrius a scris:Daca 2 avioane pleaca din A diametral opus in B pe toata circumferintza pamantului cu aceiasi viteza v sa zicem cei 850 km/h viteza de croaziera a unui avion obisnuit care ajunge primul in B ?
intrebarea nu se poate pune...are numai raspunsuri ideale,nu reale...
bineinteles ca am citit toti ``Ocolul pamantului in 80 de zile``,dar raspunsul dat in carte si film este fantezie...romanii au un raspuns mult mai bun,va recomand ``Tinerete fara batranete``de petre ispirescu...
Editat Vin 15 feb 2013 16:07
Buna ziua. Intrebare: apa sub presiune se incalzeste mai repede fata de cea cu o presiune normala? De exemplu: am 2 cani pline ochi cu apa, inchise ermetic. Una are o presiune de 1.5 bari iar alta nu este sub presiune. Care se incalzeste mai repede? Multumesc
Diferenta intre cele doua va fi data de viteza de evaporare, fenomen care stim ca duce la scaderea temperaturii lichidului ce se evapora. Evident ca evaporarea se produce mai lent intr-o incinta cu presiune mai mare si implicit lichidul se va incalzi mai repede. Parerea mea.
Cam din aceleasi motive un lichid se incalzeste mai repede intr-un vas acoperit decat intr-unul descoperit.
Eu stiam ca daca la presiunea de 1 atm apa fierbe la 100 grade C, la pres. de 2 atm, va fierbe la 120 grade C.
Deci, la presiune mai mica, apa se incalzeste mai repede si la presiune mare, se incalzeste mai incet.
stupid_me a scris:Eu stiam ca daca la presiunea de 1 atm apa fierbe la 100 grade C, la pres. de 2 atm, va fierbe la 120 grade C.
Deci, la presiune mai mica, apa se incalzeste mai repede si la presiune mare, se incalzeste mai incet.
Imi pare rau, dar eu nu vad legatura intre temperatura de fierbere si viteza de incalzire.
Pai, daca la atmosfera, sa zicem, initiala de 1 atm apa incepe sa fiarba la 100 grade C si
la o atm mai mica de 1 atm apa incepe sa fiarba la o temperatura mai mica
==> timpul de incalzire a apei scade la o presiune mai mica. - deci apa se incalzeste mai repede!
Editat Mie 22 ian 2014 15:48
Omul a intrebat care se incalzeste mai repede, nu care fierbe mai repede. Viteza de incalzire, ca orice viteza inseamna variatia unui parametru in timp, in cazul de fata (T1-T2)/(t1-t2).
