Intrebari despre Fizica

lupini a scris:

Ba da, despre legea asta e vorba : suma forţelor e zero. E o lege care implică principiul a III-lea a lui Newton.

Conservarea impulsului nu inseamna ca suma fortelor e zero. Cel mai cunoscut experiment pentru demonstrarea acestei legi este cel cu n bile metalice atarnate, lipite una de cealalta, la care ridici o bila dintr-o extremitate si ii dai drumul in miscare de pendul.

Experimentul evidentiaza conservarea impulsului la ciocnirea elastica a doua corpuri. Cand bati un cui intr-un gard ciocnirea este aproape plastica, iar plasarea corpului masiv pe partea opusa cuiului are tocmai rolul de a transforma cat mai mult din energia cinetica a ciocanului in energie de deformare a lemnului si cat mai putin in energie cinetica a gardului.

Pippo a scris:

De ce acceleratia gravitationala nu depinde de masa?

Cine ti-a spus ca nu depinde de masa? Depinde de masa celuilalt corp. De ce crezi ca pe Luna acceleratia gravitationala e de aproape 6 ori mai mica decat pe Pamant?

Paul Brahtl a scris:

Cine ti-a spus ca nu depinde de masa? Depinde de masa celuilalt corp. De ce crezi ca pe Luna acceleratia gravitationala e de aproape 6 ori mai mica decat pe Pamant?

Eh, ma refeream la masa corpului ce "cade". De ce acceleratia gravitationala nu depinde de masa corpului ce "cade"?

de ce fierul este rece ?

Pippo a scris:

Eh, ma refeream la masa corpului ce "cade". De ce acceleratia gravitationala nu depinde de masa corpului ce "cade"?

Conform principiului atractiei gravitationale forta de atractie intre doua corpuri cu masele m1 si m2 situate la distanta r este F=k x m1 x m2 / r^2 unde k este constanta gravitationala.

Dar aplicand o forta F asupra unui corp de masa m vom obtine acceleratia a = F / m.

Daca forta F este chiar forta de atractie gravitationala, inlocuind in formula de mai sus pentru corpul m1 (l-am ales pe el ca obiect de studiu) va rezulta ca a = k x m2 / r^2

Formula de calcul a fortei de atractie gravitationala este dedusa prin observatie, natura fenomenului de atractie gravitationala nu este cunoscuta inca (cel putin de publicul larg).

Paul Brahtl a scris:

Formula de calcul a fortei de atractie gravitationala este dedusa prin observatie, natura fenomenului de atractie gravitationala nu este cunoscuta inca (cel putin de publicul larg).

Presupunand ca observatia este corecta, totusi se creaza fortat o egalitate dintr-o inegalitate, atunci cand se tine cont doar de o parte a ecuatiei, excluzand abuziv jumatatea cealalta. (Am aratat inegalitatea pe un alt topic - daca nu-ti dai seama la ce ma refer, voi cauta mesajele respective). Daca observatia e corecta, atunci de ce matematica este in contradictie cu observatia?

Pippo a scris:

Presupunand ca observatia este corecta, totusi se creaza fortat o egalitate dintr-o inegalitate, atunci cand se tine cont doar de o parte a ecuatiei, excluzand abuziv jumatatea cealalta. (Am aratat inegalitatea pe un alt topic - daca nu-ti dai seama la ce ma refer, voi cauta mesajele respective). Daca observatia e corecta, atunci de ce matematica este in contradictie cu observatia?

Nu stiu la ce inegalitate te referi.

Paul Brahtl a scris:

Conservarea impulsului nu inseamna ca suma fortelor e zero.

Corect. Făceam referire la principiul lui Newton, dar n-am scris unde trebuie.

Raffaello_Venutti a scris:

de ce fierul este rece ?

E vorba despre căldura specifică a fierului, adică, anume, cantitatea de căldură necesară unui centimetru cub de fier pentru a-i creşte temperatura cu un grad Celsius.

Căldura specifică a fierului este de 497 J/kg

Raffaello_Venutti a scris:

de ce omul nu poate vedea in timp real mai mult de 35-40 fps ?

Probabil e nevoie de un oftalmolog pentru a răspunde, sau, de cineva care se ocupă de procesarea informaţiilor primite de creier.

de ce omul nu poate vedea in timp real mai mult de 35-40 fps ?

Raffaello_Venutti a scris:

de ce omul nu poate vedea in timp real mai mult de 35-40 fps ?

Ochiul transforma un stimul luminos in impuls nervos prin intermediul unor celule "senzor" denumite celule cu bastonase (cu care diferentiem doar intensitatea lulminoasa) sau celule cu conuri (cu care diferentiem culoarea stimulului luminos).

Aceste celule au o anumita latenta, in sensul ca de la aplicarea stimulului la aparitia impulsului nervos exista o intarziere de aproximativ 0,1 sec dar si o anumita persistenta, in sensul ca de la disparitia stimulului la disparitia impulsului nervos exista o intarziere de aproximativ 0,15 sec. Asta inseamna ca celula traductoare prelungeste stimulul cu aproximativ 0.05 sec. Asta inseamna ca peste 20 stimuli/sec nu pot percepe impulsurile ca distincte.