Cum poti intelege de ce ai nevoie de amant, desi stii ca nu este corect fata de nici o persoana implicata?
Situatie ipotetica (n-am vrut sa recunosc din prima ca e adevarat 100%):
- o femeie are o relatie indelungata (aproximativ 6 ani), practic e ca si casatorita;
- pe la jumatatea relatiei mai apare in ecuatie un tip si intre ei se dezvolta o relatie pasionala, bazata pe sex (se intampla la fiecare intalnire);
- femeia isi iubeste foarte mult logodnicul, care e o persoana extraordinara, dar nu la fel de bun ca amantul in pat;
- logodnicul este foarte gelos si de aceea ea nu-i poate vorbi despre problema de care ar dori sa scape (se teme de dependenta fata de amant);
- in ciuda educatiei solide, a principiilor sale etice, ea trece in mod constant "bariera" la indemnul instinctului primar (prefera sa se considere "slaba" decat indragostita de al doilea).
Dupa ultima intalnire, amantul il suna pe logodnic si ii povesteste ce s-a intamplat. Reactia ei: neaga totul ca sa nu-si piarda iubitul.
Cum se poate trai intr-o astfel de minciuna?
