Tristetea (nu faceti un colt si pt oamenii terminati?)

17 - 6 = 11 :flowers:

I rest my case....sau cum era?

Saharian a scris:

Sfat (din experienta) : nu zace in casa - nu ajuta cu nimic - arunca-te ( cu furie ) in invatzat - sau in orice alta activitate utila - sport, cultura, un hobby ...

Pana se mai clarifica putin atmosfera sentimentala

sa ma arunc pe invatat...chiar ti se pare ca ma pot concentra...am incercat sa citesc ceva...azi am doua teze si am stat juma de ora la o propozitie pe cate nici acum nu am memorat-o...

pana acum orice activitate care imi placea era in compania lui,cum as putea sa fac acele lucruri care imi aduc aminte de situatia mea!?

nu am loc unde sa ma duc unde nu am fost cu el,nu am persoane cu care sa ma intalnesc care nu au de-aface si cu el...de asta e asa greu!

Somesh a scris:

17 - 6 = 11 :flowers:

I rest my case....sau cum era?

18-6=12...ii fac maine aia 18...mi-e greata de ziua de maine!

:flowers: Putini oameni mai simt ceea ce tu crezi ca nu simti in aceste momente. Este o experienta necesara acestei vieti si probabil nu va fi singura...poti accepta lucrurile asa cum sunt, ori te poti refugia intr-o alta realitate....

nu e imposibil de acceptat situatia dar eu nu cred ca mai pot..sunt obosita...nu e prima...si nu mai am putere

data trecuta au trecut 3 luni ,3 luni cu sufletul amar..si nu am trecut peste...apoi a fost bine..si acum din nou e rau!

pot fi 6 saptamani dupa care iar va fi bine....si tot asa.... pana in momentul in care vei intelege ca nu poate fi numai bine....aceasta lume supravietuieste prin contrast.

sado a scris:

sunt distrusa psihic si fizic...poate unii dintre voi cunosc senzatia.nu mai gandesc,nu mai simt decat durere,nu am in minte decat ca s-a terminat,nu imi vine sa ma duc nicaieri,nu ma pot concentra,nu pot sa mananc,fumez de ma ia naiba....de ce?din vina mea!i-am gresit again iubirii mele...nu pot da detalii pt ca ar trebui sa implic o persoana si nu e bine sa stiti numele.nu m-am dus cu acea persoana,nu m-am vazut cu acea persoana,nu m-am intalnit niciodata cu acea persoana.il privesc ca pe un amic chiar daca inainte mi-ar fi placut sa il cunosc!sunt trista,debusolata,vad negru si atat.stau singura,maine fac 18 ani...imi vine sa rad...nu vreau sa fie ziua mea maine,va fi si mai dureros!as vrea sa fie langa mine,dar nu va fi!nu pot sa accept ca s-a terminat,nu pot decat sa las timpu sa treaca,timp care incet incet ma macina!

ce pot sa fac?!

nu te lasa coplesita de acest sentiment...nu il lasa sa puna stapanire pe tine...incearca sa luptii...cat poti tu de mult....stiu ca e greu...foarte greu insa...nu te lasa sa cazi in abis...pentru ca dupa va fii si mai greu sa revii....fa orice te face sa vii mai bine....orice...nu sta singura in casa...iesi...plimba-te....efectiv fa ceva care sa te scoata din starea asta

sado a scris:

e complet ridicol?poate,dar te-as ruga sa nu te pronunti daca nu esti tu acela care simte in locul meu.

am comis-o din nou,am facut ceva cu care barbatul pe care il iubesc nu e de acord...am vorbit cu cineva cu care nu trebuia sa vorbesc.asta a pus punct relatiei.

cat despre necajita nici nu stiu,sunt ca o minge de tenis care e lovita continuu dar nu mai simte!

toate trec.....nimic nu ramane

pana si durerea va disparea dar nu lasa sa puna stapanire pe sufletul tau :flowers:

sado a scris:

am aproape 6 ani decand fumez si crede-ma in in asltfel de momente e cel mai greu sa te lasi...of

nu sunt genu care sa se recreeze in cumparaturi...si da merita,adaug la durerea mea si suferinta lui...e un film,filmu meu!dar sunt filme care se termina rau...

nu a fost iubire adevarata..inca este!sunt convinsa de asta!chiar daca relatia s-a incheiat iubirea ramane!

da...asa este in general tutun nu face bine pentru depresie....dar nu e nici un capat de lume daca fumezii...si eu fumez...si am fost in sitatii critice...si ce e drept atunci fumam din ce in ce mai mult...dar eu simteam ca asta ma elibereaza.....eram distrusa...viata mea nu mai avea nici un sens...vroiam sa renunt cu totul la ea...am si icercat...dar ceva si....si cineva m-a ajutata sa redevin ce am fost o data o fire optimista si plina de viata...deci si tu poti devenii altfel...e mult de munca e dureros...e greu dar credema dupa ce scapi de starea asta te vei simtii ca si cum acum te-ai fi nascut...mai bine ca niciodata...merita sa luptii pentru tine

sado a scris:

nu e imposibil de acceptat situatia dar eu nu cred ca mai pot..sunt obosita...nu e prima...si nu mai am putere

data trecuta au trecut 3 luni ,3 luni cu sufletul amar..si nu am trecut peste...apoi a fost bine..si acum din nou e rau!

nu lasa sa fii in perioade asa lungi de tristete...pentru ca cu timpul acestea vor devenii mai lungi..mai greu de suportat...lulpa..lupta...lupta...si oricand ai nevoie sa vb cu cineva....aici mereu vei gasii pe cineva care sa te asculte...

bine ar mai fi daca ne-am impaca...ceea ce nu se mai poate.ce nu intelegeti voi este ca da,sunt dispusa sa las timpu sa treaca dar nu stiu daca o sa fac fata timpului!poate am nevoie de sustinere morala,cu toate ca la mine niciodata nu a functionat asta!

eu cred că doar un colţ nu e destul

sado a scris:

bine ar mai fi daca ne-am impaca...ceea ce nu se mai poate.ce nu intelegeti voi este ca da,sunt dispusa sa las timpu sa treaca dar nu stiu daca o sa fac fata timpului!poate am nevoie de sustinere morala,cu toate ca la mine niciodata nu a functionat asta!

tu nu te gandii ca daca va-ti impaca ti-ai revenii...nu tu trebuie sa iti revii pentru tine...sa te simtii mai bine...sa fii fericita pentru tine...nu sa depinzii de cineva....si cateodata sustinerea morlala ajuta....

nu conteaza ce a fost tu lupta pentru viitor...lasa trecutul deoparte...da e dureros...si va fii greu...dar poti...ai putere multa in tine numai ca trebuie sa o descoperii

erena a scris:

da...asa este in general tutun nu face bine pentru depresie....dar nu e nici un capat de lume daca fumezii...si eu fumez...si am fost in sitatii critice...si ce e drept atunci fumam din ce in ce mai mult...dar eu simteam ca asta ma elibereaza.....eram distrusa...viata mea nu mai avea nici un sens...vroiam sa renunt cu totul la ea...am si icercat...dar ceva si....si cineva m-a ajutata sa redevin ce am fost o data o fire optimista si plina de viata...deci si tu poti devenii altfel...e mult de munca e dureros...e greu dar credema dupa ce scapi de starea asta te vei simtii ca si cum acum te-ai fi nascut...mai bine ca niciodata...merita sa luptii pentru tine

ma regasesc in ce ai scris...problema mea este...am mai fost odata in starea asta si atunci totusi parca nu eram asa...si mi-au trebuit 3 luni sa ma impc si sa imi revin,nici acum nu stiu cat timp ar fi trecut pana mi-as fi revenit...acum sunt mai bagata in relatia care s-a terminat,,iubesc mai mult,sunt in stare sa fac mai multe...deci cat timp o sa treaca???mi-e frica de tot,de timp,de oameni,de mine,de neputinta mea!

erena a scris:

nu lasa sa fii in perioade asa lungi de tristete...pentru ca cu timpul acestea vor devenii mai lungi..mai greu de suportat...lulpa..lupta...lupta...si oricand ai nevoie sa vb cu cineva....aici mereu vei gasii pe cineva care sa te asculte... :flowers:

am gasit si asta vara aici oameni care sa ma asculte dar nu am reusit decat sa imi musamalizez situatia...care atunci cand credeam ca e mai bine se intorcea si imi arata ca durerea nu a plecat de la mine!

erena a scris:

tu nu te gandii ca daca va-ti impaca ti-ai revenii...nu tu trebuie sa iti revii pentru tine...sa te simtii mai bine...sa fii fericita pentru tine...nu sa depinzii de cineva....si cateodata sustinerea morlala ajuta....

nu conteaza ce a fost tu lupta pentru viitor...lasa trecutul deoparte...da e dureros...si va fii greu...dar poti...ai putere multa in tine numai ca trebuie sa o descoperii

caut puterea aia dar nu gasesc decat dorinta sa il vad macar chiar daca nu ma vede...ma plimb pe langa locul unde sta,stau si fumez doua tigari langa o scara si plec..nu-mi gasesc puterea,nu stiu unde sa o mai caut,daca nu o gasesc repede nu mai pot...sunt asa slabita!