Jump to content
Forum Roportal
Sign in to follow this  
lonelyshadow

Singura, din nou

Rate this topic

Recommended Posts

Buna,

simt nevoia sa spun cuiva prin ce trec si m-am hotarat sa o fac aici. Va citesc de mai mult timp insa mi s-a parut greu sa expun prin ce trec.

De aproape doi ani trec printr-o perioada foarte grea din punct de vedere sentimental si mi se pare ca nu se mai termina. Mi-am dorit foarte mult sa nu fiu singura de sarbatori...si mi se par groaznice zilele astea. Anul trecut nu am stat o clipa de sarbatori si anul acesta am zacut in casa...sentimentul este acelasi....de nemultumire, durere, suferinta, ma simt umila, mica, nesemnificativa.

Am avut acum vreo 10 ani doua tentative de sinucidere datorate unor probleme foarte grave in familie. Am pornit atunci o relatie care m-a ajutat foarte mult insa nu a fost sa fie, s-a terminat acum doi ani. De atunci ma bantuie foarte des gandurile sinuciderii. Imi este frica sa recunosc fata de mine ca asa va fi pentru totdeauna si voi fi singura toata viata.

Am incercat sa gandesc pozitiv si sa ma ajut singura parand vesela si neafectata de nimic dar ajung la capatul puterilor cand vad ca nu se intampla nimic pozitiv.

Din pacate sunt foate timida, retrasa si sensibila iar multi oameni privesc felul meu de a fi drept unul dificil si nici nu isi dau seama cat de usor ma ranesc.

In acest moment doar simt ca nici eu nu ma mai suport.

Share this post


Link to post
Share on other sites
Buna,

simt nevoia sa spun cuiva prin ce trec si m-am hotarat sa o fac aici. Va citesc de mai mult timp insa mi s-a parut greu sa expun prin ce trec.

De aproape doi ani trec printr-o perioada foarte grea din punct de vedere sentimental si mi se pare ca nu se mai termina. Mi-am dorit foarte mult sa nu fiu singura de sarbatori...si mi se par groaznice zilele astea. Anul trecut nu am stat o clipa de sarbatori si anul acesta am zacut in casa...sentimentul este acelasi....de nemultumire, durere, suferinta, ma simt umila, mica, nesemnificativa.

Am avut acum vreo 10 ani doua tentative de sinucidere datorate unor probleme foarte grave in familie. Am pornit atunci o relatie care m-a ajutat foarte mult insa nu a fost sa fie, s-a terminat acum doi ani. De atunci ma bantuie foarte des gandurile sinuciderii. Imi este frica sa recunosc fata de mine ca asa va fi pentru totdeauna si voi fi singura toata viata.

Am incercat sa gandesc pozitiv si sa ma ajut singura parand vesela si neafectata de nimic dar ajung la capatul puterilor cand vad ca nu se intampla nimic pozitiv.

Din pacate sunt foate timida, retrasa si sensibila iar multi oameni privesc felul meu de a fi drept unul dificil si nici nu isi dau seama cat de usor ma ranesc.

In acest moment doar simt ca nici eu nu ma mai suport.

dar de ce credeti voi femeile ca un barbat inseamna totul? dute cu prietenele tale si joaca biliard,bea bere,joaca joaca golf,mergi in discoteci.sunt atatea lucruri de facut! UN BARBAT NU INSEAMNA mare lucru.inseamna doar o pacoste in plus.nici nu sti cat de fericita esti! esti libera fato,traieste-ti viata.apropo' cati ani ai?

Edited by 1982

Share this post


Link to post
Share on other sites
Buna,

simt nevoia sa spun cuiva prin ce trec si m-am hotarat sa o fac aici. Va citesc de mai mult timp insa mi s-a parut greu sa expun prin ce trec.

De aproape doi ani trec printr-o perioada foarte grea din punct de vedere sentimental si mi se pare ca nu se mai termina. Mi-am dorit foarte mult sa nu fiu singura de sarbatori...si mi se par groaznice zilele astea. Anul trecut nu am stat o clipa de sarbatori si anul acesta am zacut in casa...sentimentul este acelasi....de nemultumire, durere, suferinta, ma simt umila, mica, nesemnificativa.

Am avut acum vreo 10 ani doua tentative de sinucidere datorate unor probleme foarte grave in familie. Am pornit atunci o relatie care m-a ajutat foarte mult insa nu a fost sa fie, s-a terminat acum doi ani. De atunci ma bantuie foarte des gandurile sinuciderii. Imi este frica sa recunosc fata de mine ca asa va fi pentru totdeauna si voi fi singura toata viata.

Am incercat sa gandesc pozitiv si sa ma ajut singura parand vesela si neafectata de nimic dar ajung la capatul puterilor cand vad ca nu se intampla nimic pozitiv.

Din pacate sunt foate timida, retrasa si sensibila iar multi oameni privesc felul meu de a fi drept unul dificil si nici nu isi dau seama cat de usor ma ranesc.

In acest moment doar simt ca nici eu nu ma mai suport.

 

Buna seara, Lonelyshadow! Sunt Doctor Love.

 

Imi inchipui cat de greu iti poate fi! Banuiesc ca stii ca starea in care te afli este foarte periculoasa pentru tine. Oricate sfaturi ai primi aici, nu cred ca te vor ajuta daca nu vrei intr-adevar sa fii ajutata. Iar daca vrei, cel mai bun tratament pentru tine in acest moment este sa nu parasesti forumul. Ramai aici, implica-te in discutii si vei vedea cu surprindere ca te vei simti mai bine.

Faptul ca esti timida, retrasa si sensibila denota ca esti o romantica. Incearca sa exploatezi latura ta romantica, fa-ti un jurnal, incearca sa creezi.

Nu conteaza cat de grea este viata, deocamdata este singurul lucru pe care il avem, asa ca ar fi o prostie sa renuntam la ea, nu crezi?

Curaj, sunt alaturi de tine!

 

gargbird

Edited by Doctor Love

Share this post


Link to post
Share on other sites

dute cu prietenele tale si joaca biliard,bea bere,joaca joaca golf,mergi in discoteci.sunt atatea lucruri de facut!

 

Adica sa faca lucrurile acelea pentru care tu CONDAMNI in mod constant femeile?

Share this post


Link to post
Share on other sites
dute cu prietenele tale si joaca biliard,bea bere,joaca joaca golf,mergi in discoteci.sunt atatea lucruri de facut!

 

Adica sa faca lucrurile acelea pentru care tu CONDAMNI in mod constant femeile?

nu,eu condamn comportamentul femeilor fata de sexul opus.eu chiar am acuzat de multe ori faptul ca femeile nu prea au preocupari in afara de barbati

Share this post


Link to post
Share on other sites
In acest moment doar simt ca nici eu nu ma mai suport.

 

Draga mea, ai rostit un adevăr general valabil. Există momente

Edited by Insolit

Share this post


Link to post
Share on other sites

Nu sunt o disperata care vrea sa lege cu orice pret un tip langa ea. Nu am un comportament de dependenta fata de sexul opus. Cu toate astea nu cred ca pot fi fericita singura, cred ca ma pot regasi doar cu cineva alaturi. Poate este doar un vis.

Ies cu prietenele, ne simtim bine impreuna, dar ele au viata lor si nu o pot programa in functie de mine. Ceea ce am incercat sa spun la deschiderea topicului este ca indiferent de ce se intampla in jurul meu ma afecteaza foarte tare faptul ca sunt singura si starea asta s-a accentuat acum din cauza sarbatorilor. Pe langa asta, starea de tristete pe care o am dureaza de ceva vreme si mi se pare din ce in ce mai greu de iesit la suprafata.

Edited by lonelyshadow

Share this post


Link to post
Share on other sites

Locuiesc cu ai mei....insa nu ma ajuta mai deloc in starea asta. Sunt foarte nemultumiti de faptul ca nu am reusit sa pastrez relatia pe care am avut-o si ma condamna ca am ajuns la 30 de ani sa stau cu ei...Mi-as fi dorit sa fie mai intelegatori cu mine si sa ma sustina psihic si sa ma invete ca sunt alaturi de mine.

Share this post


Link to post
Share on other sites
Locuiesc cu ai mei....insa nu ma ajuta mai deloc in starea asta. Sunt foarte nemultumiti de faptul ca nu am reusit sa pastrez relatia pe care am avut-o si ma condamna ca am ajuns la 30 de ani sa stau cu ei...Mi-as fi dorit sa fie mai intelegatori cu mine si sa ma sustina psihic si sa ma invete ca sunt alaturi de mine.

de fapt ce sa-ti spunem noi? tu vrei sa-ti gasesti un barbat care sa-ti fie aproape.dar daca dupa catva timp se va duce si aceasta relatie?

Share this post


Link to post
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
Sign in to follow this  

×