sincer nu prea inteleg de ce il indepartezi in momentele alea
e chiar ciudat!
De ce ne comportam asa ciudat unoeri cand iubim?
Început de Andruta*, Vin 16 sep 2005 · 24 răspunsuri · 13.653 vizualizări · închis
daca mi-ar cere el nu daca as simti eu sa strig da poate ca as face-o..nu ma strange pana imi iese ochii si nu ma deranjeaza ochii lumii mai ales cand e vb de colegi si prieteni...si acele momente se petrec mai mult cand suntem singuri...cat despre faptul ca poate nu suntem obisnuiti..suntem de 1 an si 7 luni ieri si ne-am vezut aproape zilnic si nu ne-am plictisit niciodata unul de altul poate doar ca nu ma ia in brate in momentul in care vreau eu..si daca eu simt nevoia acum sa ma tine in brate si el vine mai tarziu..nu mai simt nevoia sau daca sunt suparata nu il vreau sa ma iubeasca vreau sa ma impace... 
E chiar frumos ce spui tu
live in a beautifull dream every night and every mornin` with ya` baby
Iubiti`va mult! 
Scuze realtv nu am vrut sa deranjez cu ale mele ganduri...
Poate am gresit, iar daca e asa ... Scuze! Daca nu asta e...
nu mai deranjat am raspuns doar ..daca nu ma insel postu tau avea si o intrebare...
nu mai fi asa "speriat"
Ca sa vezi... Mereu am zis ca sunt ficos... da n-am crezut ca sunt chiar asa...
De la maniere pana la "speriat"... da ... fiecare cu ce are... cu ce poate !
M`ati interpretat gresit...eu sunt un om ciudat si nebun,dar asa cum sunt il iubesc si sunt cea mai fericita cand e langa mine....clipele zboara si oamenii din jurul meu dispar,singurele "luminitze" pe care le vad peste tot sunt ochii lui....singurul meu noroc a fost cand l`am cunoscut....doar ca am momente in care dintr`o data ma comport ciudat...trec de la o extrema la alta,acum il ador si in momentul urmator vreau sa ii smulg parul din cap :"> ,sau sa mi`l smulg eu pe al meu ...daca ma intrebati ce motiv am,va voi raspunde:"nu stiu"....daca as fi stiut,nu mai deskideam topicul asta...dau vina pe nebunia mea,pe felul meu de a fi,ca altceva nu vad.....
In asteptare de raspunsuri....
gluma! asta e un fel de a fugi de ceva ce tie ti`e frica..sau tu cautzi o confirmare a gandurilor tale..stii, toti suntem nebuni intr`un fel sau altul! Normalul exista doar pe hartie, teoretic, pentru a se putea face referiri la el ca sa nu mai zic cat de ciudat e fiecare dintre noi
" Nu da vina pe nebunie.. nu da vina pe nimic..incearca sa intelegi de ce faci asta! Adica stai si gandeste`te la treaba asta..nu ca nush..asa ceva nu exista
Ca nu vrei sa stii, din cauza unor temeri..asta e altceva 
vangy1301 a scris:nu am temeri,nu am frici....nu glumesc si nu sunt o lasa....sunt ceea ce sunt si nu ma complac,doar ma accept!gluma! asta e un fel de a fugi de ceva ce tie ti`e frica..sau tu cautzi o confirmare a gandurilor tale..stii, toti suntem nebuni intr`un fel sau altul! Normalul exista doar pe hartie, teoretic, pentru a se putea face referiri la el ca sa nu mai zic cat de ciudat e fiecare dintre noi" Nu da vina pe nebunie.. nu da vina pe nimic..incearca sa intelegi de ce faci asta! Adica stai si gandeste`te la treaba asta..nu ca nush..asa ceva nu exista
Ca nu vrei sa stii, din cauza unor temeri..asta e altceva
![]()
andruta1985 a scris:M`ati interpretat gresit...eu sunt un om ciudat si nebun,dar asa cum sunt il iubesc si sunt cea mai fericita cand e langa mine....clipele zboara si oamenii din jurul meu dispar,singurele "luminitze" pe care le vad peste tot sunt ochii lui....singurul meu noroc a fost cand l`am cunoscut....doar ca am momente in care dintr`o data ma comport ciudat...trec de la o extrema la alta,acum il ador si in momentul urmator vreau sa ii smulg parul din cap :"> ,sau sa mi`l smulg eu pe al meu ...daca ma intrebati ce motiv am,va voi raspunde:"nu stiu"....daca as fi stiut,nu mai deskideam topicul asta...dau vina pe nebunia mea,pe felul meu de a fi,ca altceva nu vad.....In asteptare de raspunsuri....
Nu esti un om ciudat si nici pe departe nebun. Iubesti cu intensitate. Iubirea are acest efect asupra noastra, ne face sa ne purtam ridicol. Adevaratul motiv este teama de a nu ne pierde "controlul" - "autocontrolul" (care oricum este o iluzie)...
Nici un om nu se simte in largul lui atunci cand vede ca nu mai este pe primul loc in propria-i viata, ca altcineva ocupa primul loc, ca, intr-un fel sau altul, altcineva detine "controlul" asupra vietii lui. Nu mai esti doar tu, de fapt nu mai esti tu, e el/ea. E o reactie a subconstientului care-ti trimite "semnale de alarma" - ca esti la stadiul in care un alt om are un efect foarte puternic asupra ta. Tu, instinctiv, recunosti sursa "problemelor" si reactionezi, mai bine zis, instinctul de auto-aparare reactioneaza. Daca persoana in cauza nu iti da motive reale sa o respingi, gandeste-te cat de norocoasa esti ca ai intalnit iubirea adevarata, relaxeaza-te si "enjoy the ride through life". Nu respinge azi un lucru bun doar pentru ca maine ceva rau s-ar putea intampla!... :)
