cum se face ca cei ce ar trebuii sa ma sustina in perioade grele au cam uitat ba din contra....ajung tot mie sa imi reproseze situatia,la care s-a ajuns....
acum nu zic ca sunt trista pentru ca mi-a trecut insa ma gandesc asa ,acum dupa ce am stat si am analizat bine situatia,oare nu familia ar trebuii sa ne sprijine in momente grele,sa putem discuta orice cui ei,sa ne sustina ,nu e nevoie sa faca ei nimic anume special ci doar sa ne fie alaturi....
cateodata stau si ma gandesc ce e atat de greu sa il sustii pe cel de langa tine,atat de mult cer? nici nu mai stiu....oricum topicul asta l-am deschis in speranta ca poate voi intelege si eu de ce? si mi-a fost inspirat de trairile mele din ultimele zile dar si de intamplari...

