Stii ca si obiceiurile astea sunt, de fapt, o urmare a unei decizii?
Propria desconsiderare
Început de nightwish, Mie 19 nov 2008 · 152 răspunsuri · 15.856 vizualizări
nightwish a scris:Da, tot ce facem este o urmare a deciziilor noastre proprii si personale. (chiar daca unele nu sunt tocmai potrivite/corecte) :)Ma gandeam mai departe cand am citit mesajul lui. Daca ai fi citit cu atentie tot ce-am scris.. ai fi remarcat o chestie.. atunci cand intra in discutie "obiceiul" ar trebui sa stam sa ne ascultam "sentimentele" si "experienta".
Iar pentru obicei.. pentru ca nu degeaba am deschis acest subiect pe amoare: stii ca atunci cand, intr-o relatie, nu-ti inveti lectia, Dumnezeu te va trimite din nou la scoala.. pana cand ai sa reusesti sa-ti asimilezi.. sa intelegi cu inima.. Atunci vei putea spune ca ai trecut clasa.
eu nu vad asa " dilema" 
..... lectia o inveti prin " cunoasterea ta proprie" nu prin " celalalt" si apoi " completa " cu bunele si " mai putin bunele" ( care la unii pot l\placea la altii nu) " te prezinti" exteriorului ..... si asa cum tu poti spune NU " exteriorului" asa si el poate spune la fel...... si asa " trierile" de prieteni etc etc etc se fac in mod natural....... dar daca creezi o " imagine" ca sa placi din diferite motive care este in dezacord cu " cine esti" lasind " deciziile sentimentele si altele " din interiorul tau pe mina altuia fara " discernamint" atunci asteapta-te la un conflict in propria fiinta mai intai si desigur ca " vinovatul" va fi exteriorul in analiza superficiala.... ca asa e omul...... :D deci " cunoaste-te pe tine" si restul va veni.......
multa iubire
Editat Mie 19 nov 2008 13:44
nightwish a scris:Stii ca si obiceiurile astea sunt, de fapt, o urmare a unei decizii?
Multe sunt preluate fara a fi evaluate, pe baza increderii in experienta celorlalti.
Invatam din experienta altora si din experienta proprie.
Nu incepem fiecare sa inventam roata.
Decizile minore devin automatisme ca sa fim liberi sa ne concentram atentia pe decizile importante.
Editat Mie 19 nov 2008 13:47
Ascultatorule - Vorbim despre acelasi lucru, in alta limba.
gheorghe35 a scris:Multe sunt preluate fara a fi evaluate, pe baza increderii in experienta celorlalti.Invatam din experienta altora si din experienta proprie.
Daca ar fi fost asa de simplu.. sunt situatii in care nici daca te loveste in plin nu reactionezi.. si te lasi purtat de val.
gheorghe35 a scris:Nu incepem fiecare sa inventam roata.Decizile minore devin automatisme ca sa fim liberi sa ne concentram atentia pe decizile importante.
Si crezi ca daca nu suntem capabili sa ne uitam in noi pentru "lucrurile marunte".. o putem face pentru cele mari? Ma indoiesc. :D
nightwish a scris:Si totusi.. sunt foarte putini cei pe care sa-i "citesti" cu adevarat. N-ai sa vezi niciodata fata reala.. daca nu ajunge respectivul in anumite puncte de cotitura.Cred ca ajungi in punctul in care: nu mai cunosti pe nimeni cu adevarat, decat pe tine. Si poate ca asta este si cel mai important.
Nu, din punctul meu de vedere.. pe undeva, sunt legate... Eu consider ca daca nu te iubeste pe tine, nu stii cum sa daruiesti celorlalti iubire. Daca nu te ingrijesti de tine, nu ai cum s-o faci de ceilalti.
Pe undeva ai dreptate.. ar trebui sa facem ce ne spune inima, nu ce zice ratiunea. (dar totusi, exemplele date de tine nu sunt dintre cele mai potrivite) Atunci cand iei o decizie de viata, pentru tine.. ar trebui sa stai sa-ti asculti experienta, sa-ti asculti sentimentele.. nu sa te lasi purtat de obicei.
M-ai confuzat total.
Sentimentele/iubirea si ratiunea de cele mai multe ori sunt pe pozitii antagoniste.
Te poti conduce dupa ratiune sau dupa sentimente.
Depinde spre ce esti inclinat(a), cat de bine iti domini sentimentele.
Cunosti pe cei din jur si te cunosti daca faci abstractie de sentimente.
Cand viata ti se da peste cap, cand ai multe surprize neplacute, inseamna ca nu esti maturizat(a) te lasi condus(a) de sentimente. Maturitatea presupune sa-ti pastrezi luciditatea, sa te conduci dupa ratiune.
Editat Mie 19 nov 2008 14:11
Esti sigur de ceea ce spui?
Inclin sa cred, totusi, ca maturitatea presupune a lua deciza corecta, la momentul potrivit, fie rationala, fie emotionala. Nu cred ca poti creste in viata daca nu iti asculti in egala masura si gandul si sentimentul si experienta.
nightwish a scris:As continua cu: de ce nu avem grija de ce avem noi cel mai de pret: De Noi?
Ba avem !
Si inca cum...
nightwish a scris:Destul de sigur.Esti sigur de ceea ce spui?Inclin sa cred, totusi, ca maturitatea presupune a lua deciza corecta, la momentul potrivit, fie rationala, fie emotionala. Nu cred ca poti creste in viata daca nu iti asculti in egala masura si gandul si sentimentul si experienta.
Decizia corecta este si decizia rationala pe baza experientei proprii, a experientei altora si pe baza criterilor de evaluare.
Emotile au acelasi rol cu relaxarea, iti incarca bateriile, sunt necesare dar nu ar trebui sa fie scop in viata.
E vorba de butada "traiesti ca sa mananci, sau mananci ca sa traiesti?"
Traiesti pentru emotii/dragoste, sau ai nevoie de emotii/dragoste ca sa nu ajungi depresiv(a)?
Editat Mie 19 nov 2008 14:30
Adica vrei sa spui ca tu, atunci cand trebuie sa iei o decizie importanta pentru viata ta, nu iti asculti inima?
nightwish a scris:Inclin sa cred, totusi, ca maturitatea presupune a lua deciza corecta, la momentul potrivit, fie rationala, fie emotionala. Nu cred ca poti creste in viata daca nu iti asculti in egala masura si gandul si sentimentul si experienta.
Tu vezi decizia ca pe alegere intr-un moment de criza.... dar viata noastra nu este formata din momente de criza... nu sunt chiar atat de dese.....
Gandeste-te la un crestin care ar fi dispus sa moara pentru Cristos... dar nu e dispus sa-i dea un blid de mancare unui amarat de langa el.
Pus in fata unei alegeri dure... poate ca ar avea prezenta de spirit sa aleaga bine... dar.... viata nu e formata din alegeri de genul asta...