Loreda a scris:Claudia,eu raspunsuri nu mai caut de mult timp,pentru ca as inebuni.Nu ma agit si nici nu caut consolare aici,am vrut doar sa dau un exemplu la ce se vorbea pe topic,atat.Am vrut sa aflu si eu de ce cred unii ca copiii sunt vinovati si au nevoie de iertarea lui dumnezeu.
Atat.
Eu n-am spus sa nu cauti raspunsuri, ci sa le cauti, dar acolo unde e cel mai bine pentru tine.
Si daca inima ta de mama iti spune ca ai avut in brate un inger care nu a avut nevoie de iertarea nimanui, cu ce te incalzesc balivernele si idioteniile altora?
Si daca eu am avut timp de 12 ani un inger de 40 de ani care marturisesc in fata cerului intreg ca NU A AVUT NEVOIE DE IERTARE, de ce as intreba pe altii despre el?
Uite, sa-ti spun pe bune, in urma cu 14 ani, cand l-am cunoscut pe Gelutu, de prima data cand l-am vazut eu am avut o premonitie, o "chestie" ca omul din fata mea va muri tanar. Am incercat sa fug de raspunderea care am simtit-o odata cu treaba aia. Degeaba.
Acesti 14 ani L-am implorat pe Dumnezeu sa schimbe ceea ce eu am vazut. Am trait ZI DE ZI cu groaza ca Gelu intr-o zi va pleca. Si Dumnezeu mi-a raspuns intr-un fel foarte, foarte ciudat. Mi l-a dat ca sot si 12 ani l-am ingrijit cum nici un alt om, nici o alta femeie, nici o infirmiera si nici un spital nu l-ar fi ingrijit. I-am lungit viata pe care i-au nenorocit-o altii si el inusi mi-a spus ca acesti ani fac cat tot restul vietii la un loc si ca l-am facut cel mai fericit sot de pe pamant.
Acum, cand am ramas cu pozele de pe pereti, cu un mormant si cu amintirile, ce sa mai fac, spune si tu? Sa ma torturez pe mine si pe altii cu stupizenii inutile, fara sens, care nu aduc nimic bun, dimpotriva?
Tu spui ca raiul pentru un prunc e in brate la mama lui. Eu nu contest asta. Dar luand exemplul tau concret, la cate suferinte si boli si traume ai avut de tras, ce viata ar fi avut copilul tau? Ai fi fost fericita sa traiasca si sa fie un incapabil, un om bolnav, cu cine stie ce malformatii? Si sa-si vada familia trecand prin ce a trecut, mama prin spitale etc?
Fii sincera cu tine insati, deruleaza viata copilului tau in mod real, nu utopic, ca-n filme si vei gasi raspunsul cel mai bun.