BUNA
-Numele meu este john sunt gay si am si eu cateva probleme, probabil multi intre voi va intrebati ce cauta fenomenul asta aici sau altii se intreaba "ce-o vrea si asta"? Ma rog . Eu sper sa imi dea si mie cineva un sfat.
Bun cum ziceam mai sus eu sunt gay ,am 29 si locuiesc in Ireland. Problemele mele sunt nenumarate si daca ati intelege 'gay', unii dintre voi stiu ce inseamna mai mult cat de greu in tara sa fi gay.Am descoperit ca sunt gay cam devreme.Parinti mei sunt oameni de rand ,si nu cred c-ar intelege vreodata asta.
La inceput am crezut ca sunt bolnav,am consultat si medici si preoti ,dar de fapt nu este o boala, clar. Dupa toate astea, m-am acceptat eu asa cum sunt, eram inca in tara,mi-am terminat scoala, prinsesem un post intro televiziune, etc. Am inceput un foarte bun bussines.
Pot zice ca pe plan material si profesional am fost inplinit,am avut o relatie cu un tip de 4 ani. L-am iubit mult, asa credeam eu atunci.
In fine, ne-am despartit , incepusera cunoscutii, prietenii si chiar unele rude sa barfeasca prin targ ca as fi gay,
nu puteam sa mai am vreo legatura cu cine din lumea gay si credeti-ma ca am renuntat la bani, la profesie pentru ca nu eram fericit,nu eram implinit. Voiam pe cineva cu care sa-mi impart binele si raul, in fine, am hotarat sa plec din tara si am venit in Ireland. Eram atat de stresat, vandusem tot in tara, afacerea, masini ,apartament. Dupa vro luna am simtit ca mi pare rau de ce facusem, chiar foarte rau.
Intruna dintre seri cu doi ani un urma am iesit intrun bar de profil (gay) si am intalnit un om simplu, un om cu caracter, cu bun simt, este mai in varsta ca mine cu 10 ani. In toata ameteala mea ziceam ca nu-mi trebuie ,dar ceva ma atragea enorm la el. aAm acceptat sa ne mai vedem si dupa ce ne-am mai vazut de cateva ori ma simteam foarte bine si relaxat in prezenta sa. Pana aici am luat-o ca pe o aventura repetata, totul pana intr-o zi [sa zic o saptamana] dupa ce ne-am cunoscut, ne plimbam pe langa ocean si am inceput sa-i zic ca eu ma intorc in tara pt. ca nu mi-am gasit serviciu. Atunci m-a privit in ochi foarte adanc si i-au dat lacrimile. Mi-a zis "nu nu poti pleca", poate nu va vine sa credeti, dar in momentul acela imi suna telefonul si cineva din sutele de cv-uri m-a ales sa ma prezint la un interviu pentru umatoarea zi, am plans amndoi de fericire dupa.
Ok, am ramas inpreuna si am petrecut cele mai superbe momente din viata mea , o dragoste pura ,ceva care nu pot explica in cuvinte, am ajuns pana la acelasi gand ,adica daca eu voiam sa zis/fac ceva eram pe aceeasi unda. Asta a durat cam un an jumate, pana mi-a cerut sa ne casatorim si sa ma mut la el, eu nu am vrut sa ma mut la el [in timpul acela nu eram pregatit], dupa asta, prieteni mei imi ziceau sa nu fac pasul asta ,ai lui ii ziceau sa nu faca pasul asta. Sincer va spun ,eu nu mi-am ascultat prietenii , dar el da.,si-a ascultat prietenii.
Intr-o zi ne-am intalnit si mia zis ca vrea s-o terminam, ca e mai bine asa pt ca eu sunt mai tanar cu 10 ani. Am simtit ca ma sufoc. Am intrat intr-o stare de deprimare foarte urata. Ne mai vedem si acum, de cate ori ma vede, plange, zice ca-i pare rau, dar e mai bine sa ne despartim acum. I-am cerut sa nu ne mai vedem, am rezistat 3 saptamani, m-a sunat chiar cand eu ma gandeam sa-l sun si mi-a zis sa ne vedem . Se imbolnavise, dar si eu.
-DACA CINEVA POATE SA INTELEAGA SI IMI POATE DA UN SFAT VA ROG FACETIO. NU MAI SUPOT MIE GREU FARA EL.DAR MIE GREU SAL TOT VAD SI SA PLANGEM CA 2COPII DECATE ORI NE VEDE.
CE SA FAC?
VA MULTUMESC ! ! !