România
Roportal.ro

Fericire fara conditii

Început de Arcangelo, Dum 19 oct 2008 · 388 răspunsuri · 35.486 vizualizări

nicnic38.009 mesaje#123
Arcangelo a scris:
dar experienta ta,e cel mai convingator maestru.

care de multe ori poate da gres...

care de multe ori da gres...

ASLAN221.044 mesaje#124
Arcangelo a scris:
Mi-a placut ce ai spus,dar vreau sa te intreb,de ce nu ai alege sa fi fericit mereu? -stiu,din experienta,ca fiind fericit,dupa un timp,uiti ca e o alegere a ta...ai inceput sa te bazezi pe obisnuinta de a fi fericit.Si uitand ca e o alegere,fara sa bagi de seama,te pomenesti ca faci(din greseala)o alta alegere...si alegi sa fi nefericit.

Mai rau,e ca mergi pe acel drum,si perseverezi in suferinta...pana cand iti amintesti sa alegi fericirea din nou.De ce nu ti-ai aminti asta in fiecare zi,in asa fel,incat sa nu mai uiti vreodata,si sa te faci nefericit din nou?

Daca am fii fericiti in fiecare zi nu am mai stii ce reprezinta fericirea ,in plus alegerea fericiri de multe ori depinde de noi dar din pacate nu stiim 100%ce ne face fericiti de aceea luam decizii ale caror urmari nu au in totdeauna rezultate fericite .

Multi spun ca fericirea este cauzata de factori din exterior

Jet Black2.142 mesaje#125
K0ntr0VerSy a scris:
QED.

Deci e o placere sigura.

Sau ai impresia ca lipsa banilor iti aduce stari euforice?

Poate de la foame...

lupini a scris:
Quod Erat Demonstrandum (
Arcangelo6.893 mesaje#126

Am sa vorbesc un pic despre multumire: multumirea e o stare in care dorinta dispare.Daca exista dorita,exista si nemultumire.E inevitabil.Dar,ma veti intreba,cum ar putea dorinta sa dispara,altfel decat prin indeplinirea ei?

Mai intai,sa aruncam o privire asupra motivatiilor dorintei: ne dorim ceva,pentru ca simtim ca ceva ne lipseste.Cautam o inplinire o completare.E ceva de natura sexuala -la fel cum ne putem simti incompleti din punct de vedere sexual,si dornici de o completare sexuala,in acelasi fel,simtim lipsa a tot felul de lucruri.

Dar cum putem sa simtim aceste lipsuri? -ele sunt create chiar de noi insine(si de cei care ne-au educat)atunci cand respingem diferite lucruri din noi insine.Nu vrem sa le acceptam,nu suntem capabili sa le recunoastem,iubim,traim,si in consecinta le impingem undeva,la marginea constiintei,in ceea ce psihologii au numit inconstient.Nu vrem sa stim de ele,le tratam ca pe niste gunoaie,ca pe niste lucruri rele,urate,vinovate...noi le demonizam,si totul vine apoi sa ne confirme ca ele sunt de neiubit...

Freud,avea dreptate,problemele incep chiar de la sex.Chiar cei care se considera ,,normali'',nu pot si nu vor sa-si accepte deplinatatea fiintei.

In barbat,exista si femeie,dar daca ea nu va fi acceptata,recunoscuta,iubita,atunci va fi dorita.I se va simti lipsa...fata de femeile din exterior,va aparea dorinta,si nu doar atat,ci dependenta,gelozia,posesivitatea...dar va fi si neacceptata...detestata...respingand femeia din interior,barbatul nu o va putea accepta nici pe cea din exterior.Pentru toate motivele pentru care nu-si poate accepta feminitatea interioara.

Culmea e,ca nici o femeie,oricat de minunata ar fi,nu poate sa umple golul lasat de respingerea propriei feminitati...cu cat o va respinge mai mult,cu atat o va dori mai tare...va fi mai posesiv,mai gelos,mai insuportabil pentru orice femeie!

Va fi incapabil sa le inteleaga pe femei,sa le accepte,sa le iubeasca! -ii va fi frica sa le iubeasca,ii va fi frica de femei! -va cauta sa le devalorizeze,sa le ridiculizeze,sa le domine,sa le controleze,sa le arate ca le e superior,ca-i sunt inferioare...

Si pentru femei,e valabil acelasi lucru...

Neacceptarea,este sursa nesfarsita a dorintelor.E cauza nemultumirii.

Si multumirea,e esentiala...fara ea,nu va aparea nici fericirea...fericirea,apare acolo unde este acceptare,unde este iubire,nu unde e ura!

Daca nu poti accepta o multime de lucruri,daca ti le reprimi,le interzici,daca cauti sa scapi de ele,iti garantez ca ura asta din tine,se va revarsa din plin si in exterior...nimeni si nimic nu te va putea multumi!

Crezi ca fericirea,inseamna implinirea tuturor dorintelor tale...dar multumirea adusa de implinirea unei dorinte,e ceva de scurta durata...efemer...dorinta,doar a tacut pentru putin,din a reclama ca ceva lipseste in tine...va incepe imediat sa urle din nou...mai tare!

Va cere ,,mai mult,mai bun,mai repede''...si nu vei putea sa tii pasul...

Solutia,este alta: inceteaza cu ura din tine,nu mai respinge nimic,nu mai pune conditii ca sa accepti totul...ca adevarata acceptare,aia deplina,este iubirea...daca accepti pe deplin ceva,vei simtii recunostinta fata de acel ceva.Multumire...bucurie si da,fericire.

Crezi ca e ceva in neregula cu tine,cu ceilalti,cu viata ta,cu obiectele,cu slujba,cu contul tau bancar...cu lumea...e ceva in neregula cu tine,da -esti lipsit de iubire,esti in plin razboi.Cu tine si cu ceilalti,cu lumea intreaga...esti intr-o tensiune extraordinara...si chiar tu o generezi!

Conditiile tale,te lipsesc de iubire,de fericire,de bucurie...sunt zidurile inalte ale paradisului la care tanjesti,heruvimul cu sabie de foc care pazeste poarta raiului...

Daca iti vei accepta pe deplin atat feminitatea cat si masculinitatea,vei constata ca dorinta sexuala dispare din tine...nu satisfactia,ci dorinta.Satisfactia,nu are cum sa dispara...ca tocmai ai atins multumirea,te simti complet,si nu ai nici o nevoie de nimeni ca sa te implineasca...inceteaza sa respingi,si calea se deschide inaintea ta...iti va mai lua o vreme,sa integrezi cu adevarat toate lucrurile de care ai cautat atatia ani sa scapi,dar se va intampla.Si cand se va intampla,iubirea ta se va revarsa fara efort,pentru ca e o crestere...fericirea ta se va darui -vei vrea sa o impartasesti tuturor...bunatatea ta,va fi fireasca,nefortata -nu vei face vreun efort ca sa fi bun,ori iubitor,de ce ai face un efort ca sa fi?! -esti deja!

De tine depinde sa-ti transformi viata in infern si tot de tine,sa o transformi in paradis.

tosca_53.924 mesaje#127
Arcangelo a scris:
Fericirea e o alegere.Puteti fi fericiti chiar acum;doar incetati sa mai conditionati fericirea de indeplinirea acelor nenumarate conditii...

Sigur ca va spuneti,ca aveti nevoie de un motiv ca sa fiti fericiti...va petreceti vietile incercand sa indepliniti conditiile...si culmea e ca nici macar nu functioneaza!

E sufcient sa decideti sa fiti fericiti...nu e nevoie sa se intample nimic special,nimic spectaculos...nu trebuie sa va imbogatiti,nici sa va cumparati obiecte costisitoare,de lux...nu trebuie sa slabiti,sa va ingrasati,sa trageti de fiare sau sa faceti aerobic.Nu e nevoie sa apara in viata voastra un print pe un cal alb,si nici o blonda cu ,,plamanii'' uriasi...

Nu e nevoie sa fiti avansat la munca,sa va mutati in Caraibe,sau sa va faceti rinoplastie...

E suficient atat,sa decideti sa fiti fericiti,sa ramaneti cu decizia asta,sa decideti asta in fiecare zi,si sa nu va schimbati decizia.

Poate ca spuneti ca asa ceva,nu are cum sa functioneze...ca e o prostie...e impotriva a tot ce ati fost invatati!

Adica,trebuie sa existe vreun motiv...nu poti fi fericit asa...fara nici un motiv! -sau va spuneti: ,,e doar o iluzie,doar autosugestie...ti se pare! -e o stare falsa!"

Imi permiteti sa va intreb,de ce fugiti de fericire? -adica,sigur e un lucru,ca fiecare,bun ori rau,urat ori frumos,destept ori ba...fiecare doreste doar asta,indiferent care e dorinta sa...pana la urma,dincolo de satisfactia implinirii,fiecare,chiar si cei mai ignoranti,mai rai,fiecare vrea acelasi lucru...dar fuge nu doar dupa fericire...fuge si de ea!

Poate va grabiti deja,sa-mi spuneti ca bat campii...ca voi nu fugiti de fericire...asta ar fi si culmea!

Dar in mintea multora exista niste idei bizare...

Cica,daca esti fericit,esti egoist...inseamna ca esti nepasator la suferinta lumii,esti insensibil...esti crud...e atata suferinta,pretutindeni,si tu iti permiti sa fi fericit...te simti vinovat...te simti RAU sa fi fericit...si,pe urma,nici nu meriti...asta spun conditiile tale...ca trebuie sa meriti,mai intai,ca sa-ti dai voie sa fii fericit!

Si sunt atatea conditii...e tare greu sa meriti....atat de greu,ca ai si uitat ce inseamna cuvantul asta...fericire...

Si daca chiar veti fi fericiti,o sa aveti surpriza ca unii(poate ca nici nu va trece prin minte cine...)vor fi atre nemultumiti!

Invidiosi...agresivi chiar...ca si cum,ar fi fost privati de o experienta care li s-ar fi cuvenit lor...adica uite,ei,poate ca nu merita cu adevarat sa fie fericiti,dar voi...voi in nici un caz nu aveti cum sa meritati!!

Ce ati realizat voi,ca sa fiti asa de fericiti?! -nici 10% din ce au realizat ei...li se pare atat de nedrept...revoltator!

Adica,cum sa sufere tocmai ei,si voi sa fiti in al noua-lea cer?!!

Or sa incerce sa va stearga zambetul ala enervant de pe figura...sa va faca sa va simtiti vinovati...sa va aminteasca de suferinta din lume...or sa va numeasca iresponsabili,vor spune ca fericirea voastra,e doar rodul inconstientei,superficialitatii,ignorantei si meschinariei voastre...

Au facut deja asta...v-au convins ca nu meritati sa fiti fericiti...ca trebuie sa munciti din greu,pentru asta,sa suferiti (!!!),ca sa o meritati...ca trebuie sa indepliniti toate acele conditii...nesfarsite...si abia atunci,eventual dupa moarte,veti avea dreptul sa va bucurati de paradis!

Tema propusa de tine are mai multe "teme :

- fericirea neconditionata

- nesiguranta

- invidia

- distrugerea psihica si anihilarea sentimentului

- blazarea

Interesante subiecte de discutie.

Dar suntem total sinceri ?

tosca_53.924 mesaje#130
ironic a scris:
cine pe lumea asta este total sincer?

Exact.

care dintre noi recunoaste ca a esuat in incercarea de-a fi fericit "neconditionat " ?

← Înapoi la Filozofie