Daca prietena renunta dupa 5 ani..

mido a scris:

daca prietena ta se schimba dupa 5 ani si renunta la tine foarte usor dupa ce a aparut o problema legata de casatorie(ca familia ei nu ma accepta) si nici nu vrea sa mai incercam cu ai ei..

Nu-nteleg si sper sa nu inteleg niciodata aceste atasamente fata de mama si fata de familie in general ... Parerea mea personala, a unui om care inca traieste o casnicie guvernata de mama soacra, este ca cei ce se lasa dominati, sunt persoane a caror crestere este intrerupta la stadiul de copil de varsta prescolara .

Nu se merita sa cauti raspunsuri si nu se merita sa mergi mai departe alaturi de un astfel de om .

*Berbecut* a scris:

Nu-nteleg si sper sa nu inteleg niciodata aceste atasamente fata de mama si fata de familie in general ... Parerea mea personala, a unui om care inca traieste o casnicie guvernata de mama soacra, este ca cei ce se lasa dominati, sunt persoane a caror crestere este intrerupta la stadiul de copil de varsta prescolara .

Nu se merita sa cauti raspunsuri si nu se merita sa mergi mai departe alaturi de un astfel de om .

Nu cred ca se poate spune ca a luat decizia la presiunea parintilor, pentru ca daca era asa il parasea in primul an.

Cred ca invocarea familiei e un pretext, si decizia a luat-o singura.

Daca decizia concorda cu a parintilor nu inseamna neaparat ca este o persoana fara personalitate.

Enchantress a scris:

Inca o chestie: ai stat sa analizezi care e motivul pt. care nu te accepta ai ei? Ori e vina ta, ori sunt ei... de vina (ca sa nu zic altceva).

motivul ca sunt strain si ca nu avem aceasi religie :soc:( dar asta stiu ei(ai ei) de la bun inceput..

nu stiu daca as mai putea sa rezolv ceva sau nu dar nu-mi vine sa renunt la ea asa usor mai ales ca inca o iubesc foarte mult si stiu sigur ca n-o sa mai pot iubi pe cineva la fel si mi-a zis ultima oara cand m-a sunat la fel(ca inca se mai simte exact la fel pt mine si sa fiu sigur ca am fost ceva foarte special,inca mai sunt ceva f special si o sa raman pt totdeauna ceva f special pt ea)

adica e vb de fam in primul rand si eu nu vreau sa aiba problema cu familia ei dar as vrea sa pot sa o conving pe fata sa-mi da o sansa sa incerc sa rezolv cu fam si nu stiu cum as putea s-o conving?!!

daca aveti vreo idea??

mido a scris:

in final sa inteleg k parerea voastra este SA N-O MAI CAUT?? sau ce tre sa fac exact?

Da.

harald a scris:

După 5 ani, o relaţie e deja uzată. Dacă nu a ajuns destul de departe (căsătorie, copii) sunt puţine şanse să mai ajungă.

problemele astea au aparut de cand am inceput sa vb despre casatorie,copii si casa

imi se pare ca gresala noastra a fost ca ne am gandit sa ne casatorim pt ca altfel am fi fost pana acum impreuna dar chiar era tot ce imi doream sa traiesc cu ea pt totdeauna

mido a scris:

si mi-a zis ultima oara cand m-a sunat la fel(k inca se mai simte exact la fel pt mine si sa fiu sigur k am fost ceva foarte special,inca mai sunt ceva f special si o sa raman pt totdeauna ceva f special pt ea)

si tu crezi "asa ceva" ?? ea ti-a zis asa ca i-a placut cum suna, o s-o zica la mult mai multi de acuma, si tu o sa auzi chestia asta de prea multe ori.

E ... prea standard...

dar "lor" le place sa sufere, se si uita

Ideal ar fi ca fiecare sa-si aleaga partenerul/a dupa sufletul sau (ca doar ei doi vor trai, se vor bucura si vor suferi impreuna), si nu dupa criteriile mamei, tatalui, bunicii ...

Iar parintii/socrii sa stea suficient de aproape sa ajute cand li se cere ajutorul si suficient de departe sa nu se bage unde nu-i priveste.

mido a scris:

problemele astea au aparut de cand am inceput sa vb despre casatorie,copii si casa

imi se pare k gresala noastra a fost k ne am gandit sa ne casatorim pt k altfel am fi fost pana acum impreuna dar chiar era tot ce imi doream sa traiesc cu ea pt totdeauna

Greseala voastra e ca nu ati pus problema la modul in care trebuie, cand trebuie. "Ai ei" trebuia sa stie unde le e locul vis-a-vis de relatia voastra. Acolo unde-ti zice diela: "Iar parintii/socrii sa stea suficient de aproape sa ajute cand li se cere ajutorul si suficient de departe sa nu se bage unde nu-i priveste." Normal ca li se putea spune frumos. Inceputul trebuia sa vina de la ea, sa stii. Pt. ca ea stie cum "sa-i ia". Dar daca ea tace in fata mamicii...

Pacat...

wanderley a scris:

de cand e cu ala? e posibil sa fie cu el ca sa te uite pe tine

Sau poate a iesit cu ala pentru ca ii placea de el mai de demult si nestiind cum sa-i spuna tipului in cauza ca vrea sa se desparta de el, a invocat impotrivirea parintilor. Sau poate ca faptul ca parintii nu erau de acord a ajutat-o in luarea deciziei... Problema e complexa.

Din pacate, nu cred ca are sens sa mai insisti. Poate doar sa va intalniti voi doi si sa discutati despre asta, sa intelegi si tu ce s-a intamplat cu adevarat. Mai mult nu cred... Stiu ca e greu, dar am ajuns la concluzia ca asa ceva se cam intampla...am cativa amici/amice care si-au incheiat relatiile dintr-o problema in genul asta dupa 4/5/6 ani impreuna... Se pare ca asta e un "turning point" pentru mai toate relatiile, acum se instaleaza rutina. Daca treceti peste asta, ramaneti impreuna, daca nu...fiecare cu drumul lui.

Cand ai iubit un om si te leaga ani si amintiri de el iti este greu sa ii spui in fata "nu te mai iubesc" si incerci sa inventezi diverse pretexte in speranta ca ii va fi mai usor si ii va "trece" mai repede. Imi amintesc momentul de acum cativa ani cand am invocat lipsa de timp. Stupid, nici el nu m-a crezut ca dupa 1 an si ceva.... deodata nu mai am timp. Din punctul meu de vedere e clar ca nu te mai vrea. Daca insisti nu rezolvi absolut nimic, poate chiar o indepartezi si mai mult.

gheorghe35 a scris:

Nu cred ca se poate spune ca a luat decizia la presiunea parintilor, pentru ca daca era asa il parasea in primul an.

Cred ca invocarea familiei e un pretext, si decizia a luat-o singura.

Daca decizia concorda cu a parintilor nu inseamna neaparat ca este o persoana fara personalitate.

De acord.