Just....about me...and my feeling

Nu ai cum da multumesc pentru intentie

cum mai esti erena?

Hmmm greu de zis..undeva intre vis si realitate. Intre bine si rau.... Prea multe evenimente in viata mea prea multe suturi in cur mi-am luat. Acum multi din jurul meu ca decizia mea de a pleca din tara e ca sa fug de responsabilitati.Da culmea ca nu fug daca plec din contra voi avea mai multe responsabilitati acolo.Fug asa este dar fug de mediul de aici care imi dauneaza. E greu ,ar fi multe de zis dar ma limitez in a mai da detalii prea multe aici,pt ca am experiemntat eu si tiu ca are efecte negative cand afla prea mult lumea de pe aici ,am descoperit ca mai bine taci si cand iti este rau

:rot:

:roll:

super imagine

Multumesc :roll:

am venit sa va aduc zambete pe chip

pentru ca sunteti delicate , frumoase si gingase

pentru fiinta din tine

cu placere

Dap aveam nevoie...

de ceva dragut de ceva incurajator de ceva plin de energie pozitiva de frumusete :roll:

:roll:

O noua fila din viata mea

Poate e o prostie ca scriu ceea ce simt,poate ca e bine,dar stiind ca am spus cuiva,chiar si necunoscutilor de aici acum imi face bine.

Ma intreb oare cum am ajuns atat de inchisa in mine? Ma intreb ce oare ma facut asa? Am devenit atat de bulversata de ultimu an din viata mea incat am ajuns sa cred ca nu il voi depasi niciodata. Am ajuns sa stau inchisa in casa,sa imi fie frica sa ies in lume.De ce? De frica de a nu mai fi blamata,si incep cu parintii mei-poate vor zice multi ca muta-te da nu e asa usor cu mutatu,chiar stau de forta majora cu ei si fie el si pt un timp definit deja devine prea greu-au ajuns ei sa creada mai mult ce spun niste betivi intr-o carciuma decat ce zic eu. Cred toate prostiile auzite,si ce e mai ciudat,am luni bune de cand nu am mai iesit undeva.In afara de un revelion petrecut la un vecin la un chef,de anul trecut din mai nu am mai iesit,m-am inchis in casa.Am ajuns sa fiu satula sa mi se scoata ochii cu fiecare greseala care o fac.Uneori nici macar nu e greseala...de cele mai multe ori.Am ajuns atat de rau incat ma urasc pe mine...si am ajuns sa cred chiar ce zic ei ca sunt eu-ratata-chiar si asa devine greu de suportat.

Nu imi urasc parinti,ii iubesc doar ca urasc sa mi se repete ca sunt ratata urasc sa nu vada un pic de incredere in mine,urasc ca nu ma simt iubita.

angel_of_life a scris:

O noua fila din viata mea

Poate e o prostie ca scriu ceea ce simt,poate ca e bine,dar stiind ca am spus cuiva,chiar si necunoscutilor de aici acum imi face bine.

Ma intreb oare cum am ajuns atat de inchisa in mine? Ma intreb ce oare ma facut asa? Am devenit atat de bulversata de ultimu an din viata mea incat am ajuns sa cred ca nu il voi depasi niciodata. Am ajuns sa stau inchisa in casa,sa imi fie frica sa ies in lume.De ce? De frica de a nu mai fi blamata,si incep cu parintii mei-poate vor zice multi ca muta-te da nu e asa usor cu mutatu,chiar stau de forta majora cu ei si fie el si pt un timp definit deja devine prea greu-au ajuns ei sa creada mai mult ce spun niste betivi intr-o carciuma decat ce zic eu. Cred toate prostiile auzite,si ce e mai ciudat,am luni bune de cand nu am mai iesit undeva.In afara de un revelion petrecut la un vecin la un chef,de anul trecut din mai nu am mai iesit,m-am inchis in casa.Am ajuns sa fiu satula sa mi se scoata ochii cu fiecare greseala care o fac.Uneori nici macar nu e greseala...de cele mai multe ori.Am ajuns atat de rau incat ma urasc pe mine...si am ajuns sa cred chiar ce zic ei ca sunt eu-ratata-chiar si asa devine greu de suportat.

Nu imi urasc parinti,ii iubesc doar ca urasc sa mi se repete ca sunt ratata urasc sa nu vada un pic de incredere in mine,urasc ca nu ma simt iubita.

nu esti singura