Ura

Ura, un sentiment atat de puternic, nu am inteles de ce il simtim. In mine simt o ura, o dorinta de a face rau, de a lovi ce m-a lovit. Nu este placut sa urasti, sa te afunzi si mai mult un culcusul mizerabil pe care ti l-ai facut si te au ajutat altii sa te afunzi. Placerea ce ti-o da ura, strapunsa de o ideie de razbunare, te lasa sa iesi la suprafata, iti schimba comportamentul sau poate nu. Dar te schimba, devii paranoia, mai rece, mai rau, mai zambaret, doresti rau.

Nu inteleg de ce, cand viata e scurta, si tu ti-o petreci, facand rau si simtindu-te rau.

A fi bun, nu e o solutie, a fi rau, tot nu e. Poate a muri e o solutie, poate a distruge cu patima urii ce iti face rau.

catherinedeneuve a scris:

Ura, un sentiment atat de puternic, nu am inteles de ce il simtim. In mine simt o ura, o dorinta de a face rau, de a lovi ce m-a lovit. Nu este placut sa urasti, sa te afunzi si mai mult un culcusul mizerabil pe care ti l-ai facut si te au ajutat altii sa te afunzi. Placerea ce ti-o da ura, strapunsa de o ideie de razbunare, te lasa sa iesi la suprafata, iti schimba comportamentul sau poate nu. Dar te schimba, devii paranoia, mai rece, mai rau, mai zambaret, doresti rau.

Nu inteleg de ce, cand viata e scurta, si tu ti-o petreci, facand rau si simtindu-te rau.

A fi bun, nu e o solutie, a fi rau, tot nu e. Poate a muri e o solutie, poate a distruge cu patima urii ce iti face rau.

Asta nu e ura :"de a lovi ce m-a lovit",ci razbunare. Ma gandeam intr-o zi de ce ,de exemplu,este atat de promovata iubirea:in carti,in felicitari,peste tot este scrisa, e ca si cum oriunde ai indrepta capul ai da de o vreme a iubirii. De ce nu se vorbeste despre ura niciodata? De ce oamenii spun atat de des "te iubesc" si atat de putin "te urasc"? Spui ca nu este usor sa urasti. Dar eu te intreb: este usor sa iubesti? Ce este usor?

Si despre ce vrei sa vorbim in acest topic? Despre ura? Razbunare? Dorinta de a face rau? Pentru ca am simtit in randurile tale dezgust pentru nevoia de a face rau, dar prin acest topic dezvolti subiectul. Deci? :)

catherinedeneuve a scris:

Ura, un sentiment atat de puternic, nu am inteles de ce il simtim. In mine simt o ura, o dorinta de a face rau, de a lovi ce m-a lovit. Nu este placut sa urasti, sa te afunzi si mai mult un culcusul mizerabil pe care ti l-ai facut si te au ajutat altii sa te afunzi. Placerea ce ti-o da ura, strapunsa de o ideie de razbunare, te lasa sa iesi la suprafata, iti schimba comportamentul sau poate nu. Dar te schimba, devii paranoia, mai rece, mai rau, mai zambaret, doresti rau.

Nu inteleg de ce, cand viata e scurta, si tu ti-o petreci, facand rau si simtindu-te rau.

A fi bun, nu e o solutie, a fi rau, tot nu e. Poate a muri e o solutie, poate a distruge cu patima urii ce iti face rau.

Ura si dragostea sunt doua fete ale aceleiasi monede, de aici si efectele similare ca putere de intunecare a ratiunii.

Lovesti ce urasti, nu e razbunare. Te poti razbuna si pe cineva ce iubesti. A uri e mai greu pt ca trebuie sa ai sentimente pozitivce, iubire sau altceva. Nu imi place sa fac rau, dar fac daca sufar, si asta nu imi place la mine. Dar nu voiam sa vorb4sc de mine. Pe mine ma enerveaza ca din caUZA unor oameni ce iti fac rau, uratsi si prin urmare te schimbi, devii un Joker.

catherinedeneuve a scris:

Lovesti ce urasti, nu e razbunare. Te poti razbuna si pe cineva ce iubesti. A uri e mai greu pt ca trebuie sa ai sentimente pozitivce, iubire sau altceva. Nu imi place sa fac rau, dar fac daca sufar, si asta nu imi place la mine. Dar nu voiam sa vorb4sc de mine. Pe mine ma enerveaza ca din caUZA unor oameni ce iti fac rau, uratsi si prin urmare te schimbi, devii un Joker.

Nu te poti razbuna pe cel pe care-l iubesti. Si nu poti uri un om pe care l-ai iubit.

Tu chiar ai iubit?

Exista mai multe feluri de ,,uri'' ca sa zic asa.Pe primul loc sta acea ura care te urmareste toata viata imbatranind urasti si mai mult si vrei si mai mult sa faci rau dar nu faci nimic doar stai in casa si iti imaginezi cum te razbuni.Majoritatea mor cu acea ura in suflet si poate de aici ajung strigoi.Cert este ca ura apare cel mai des din invidie sau prostie sau incapabilitatea de a raspunde cu aceeasi moneda(daca esti lovit sa lovesti si tu)

lupoaica* a scris:

Nu te poti razbuna pe cel pe care-l iubesti. Si nu poti uri un om pe care l-ai iubit.

Tu chiar ai iubit?

Astea sunt intrebari de copil de 12 ani. Tu chiar ai iubit, pune o intrebare inteligenta, atunci poate am sa raspund.

Nu poti uri ceva de care nu iti pasa.

catherinedeneuve a scris:

Astea sunt intrebari de copil de 12 ani. Tu chiar ai iubit, pune o intrebare inteligenta, atunci poate am sa raspund.

Intrebare (nu stiu cat de inteligenta) : te consideri o tipa inteligenta? :)

lupoaica* a scris:

Asta nu e ura :"de a lovi ce m-a lovit",ci razbunare. Ma gandeam intr-o zi de ce ,de exemplu,este atat de promovata iubirea:in carti,in felicitari,peste tot este scrisa, e ca si cum oriunde ai indrepta capul ai da de o vreme a iubirii. De ce nu se vorbeste despre ura niciodata? De ce oamenii spun atat de des "te iubesc" si atat de putin "te urasc"? Spui ca nu este usor sa urasti. Dar eu te intreb: este usor sa iubesti? Ce este usor?

Si despre ce vrei sa vorbim in acest topic? Despre ura? Razbunare? Dorinta de a face rau? Pentru ca am simtit in randurile tale dezgust pentru nevoia de a face rau, dar prin acest topic dezvolti subiectul. Deci? :)

Ai spus ce era de spus...sa vad ce-as mai putea adauga...

,,Dorinta de-a face rau"...poate cu adevarat sa fie vorba de dorinta de a vedea dreptatea...si nu doar pentru ceea ce ai suferit ori suferi tu,personal...poate sa fie vorba de altcineva...chiar necunoscut.Si in sufletul celui care simte asta...e oare ,,dorinta de-a face raul''?! -sau dorinta de-a face binele? -oare dorinta de dreptate(care include si dorinta ca agresorul sa fie pedepsit)este ceva rau? -si toleranta...ce se presupune ca ar trebui sa fie? -un mod de a ne face ca raul nu exista,si ca nu trebuie sa luam atitudine? -sau poate ca ar trebui sa fim constienti de rau,dar sa nu mai cautam dreptate...sa iertam,la infinit...si sa gasim explicatii si scuze pentru agresorii de toate genurile...

Eu nu stiu...si nu cred ca ,,iertarea''' celor care abuzeaza,este calea...nu e vorba de a fi incapabili sa iertam...dar iertarea,e oare un substitut pentru dreptate? -iarasi: nu cred.

Si exista si cei care sunt plini de ura,fara sa le fi gresit victimele urii lor,cu nimic...sunt cruzi,si le face placere sa faca rau...sa-si verse ura.Mai ales pe nevinovati...sa le savureze nedumerirea...suferinta,neputinta...li se pare ca sunt puternici,importanti...

Pe astia nu pot sa nu vreau sa ii vad pedepsiti.Exemplar.