in astrologie zice ca eu nu fac diferenta dintre nevoie si dorinta... asta pentru ca imi doresc doar ceea ce consider ca am nevoie. dar parintii si restul oamenilor din jurul meu vad cu totul altfel situatia... tata crede ca o hartie de 100 de euro e iubire, pe care o dau oricum pe chirie, pentru ca nu mai suport sa stau cu ei. am zis ca stau o luna fara sa le mai raspund alor mei la telefon, poate vor intelege ceva, dar "prietenii" imi spun ca sunt rea si ca ma razbun pe ei prin asta.
nimeni nu vede ca sunt constienta de mine si de destinul meu si primesc numai chestii de care nu am nevoie, sfaturi tampite / aiurea care mai mult imi ingreuneaza existenta... pentru ca ei nu vad nevoile mele.
tot ma intreb de un an de zile unde mai gresesc, de vreme ce tot ceea ce fac imi provoaca doar suferinta. unde sa mai caut ca sa vad cu adevarat nevoile persoanei pe care o iubesc? ca sa vada si el ca il iubesc... de ce iubirea nu e compatibila? ma simt foarte singura pentru ca si ceea ce ofer eu e vazut gresit.
pentru mine o imbratisare face cat mii de actiuni si de cuvinte... cat despre a ignora pe cine nu iubesti, mi se pare o tampenie, pentru ca eu iubesc pe toata lumea si le dau ceea ce imi cer atat timp cat imi e in masura.
de ce oamenii spun "acest lucru nu se va intampla niciodata"? chiar asa de multa putere au asupra realitatii lor?
imi vine sa nu mai scriu nimic, pentru ca oricum nu voi primi ceea ce am nevoie...
:)