Iubirea este un lucru foarte subiectiv,chiar relativ..Cati oameni exista,atatea definitii ale iubirii s-ar putea emite.De exemplu,am avut ocazia sa intalnesc o femeie (avea vreo 22 de ani),care,dupa ce se indragostise,doar despre asta vorbea si vorbea foarte siropos si romantic.Cam cum scriu unii pe aici 'Iubirea este oxigenul....iubirea este viata,scopul pentru care....." In fine,mi-am spus ca cel de care s-a indragostit fata cu pricina,trebuie sa fie o persoana absolut admirabila,de a adus-o pe biata fata intr-o asemenea stare.Intamplator,am avut "sansa" de al cunoaste si pe iubitul femeii indragostite.Ce pot sa zic? Era un tip mai mult decat neinteresant.Ba chiar mai mult,vocabularul sau abunda de apelative gen "sefule,ba,vecine,dasteptule,cumetre".Mi-a lasat impresia ca ar sari oricand la bataie,daca ai indrazni sa-l contrazici.
La celalalt pol se afla baietii/barbatii indragostiti.Cand povestesc despre iubirea lor,ei deformeaza realitatea,exagerand si idealizand...."stai sa o vezi pe zana mea ce fata minunata este!" si cand colo,ce sa vezi? o sclifosita ce-si da aere ca nu asculta manele,in schimb asculta parazitii si britney spears.
Concluziile sunt clare.Cele doua exemple spun totul despre iubirea de tip eros.
