Vinovatie si recunostinta, pentru ce? Nu cred ca asta intra in ecuatie.
Sentimente de iubire, la inceput da, dar pe parcurs atractia/pasiunea nebuna se duce.
Sunt mai multe elemente care tin o casatorie:
- Respectul pentru partener si convingerea ca sunt putine sanse sa gasesti un partener mai bun decat el(ea).
- Responsabilitatea pentru copii, cand exista. Incapacitatea, pentru multi, sa asigure la copii un trai decent dintr-un singur salariu.
- Siguranta/securitatea pe care o ai, si o au copii, daca un partener ramane fara venituri sau sufera un accident.
- Obligatia morala pentru un angajament asumat, dar nu-i un sentiment care sa joace un rol important intr-o societate fara "printzipuri".
- Comoditatea, obisnuinta, lehamitea de un stres pe care-l presupune un divort.
- Frica de incertitudinea ce urmeaza dupa un divort.
In trecut, la tara, unde veniturle erau mici nu se putea supravietui fara ajutorul rudelor. Cine facea casa, sau la alte activitati, chema rudele sau veninii la claca, si cand era chemat lasa treburile lui sa astepte, ca sa serveasca pe cel care avea nevoie. Era si o vorba, "sa-l ajuti pe om cand are nevoie, cand te solicita, nu cand ai tu chef".
Pe masura ce nivelul de trai a crescut si lumea s-a urbanizat, oamenii nu au mai avut nevoie de ajutorul comunitatii, dar nici nu aveau suficiente venituri sa creasca copii de unul singur, si atunci casatoria a fost si inca este o "celula de baza a societatii", necesara.
In lumea occidentala familile monoparentale sunt mai raspandite, pentru ca veniturile le permit. Cu toate astea persoanele castorite se bucura de mai mult respect decat cei singuri, pentru ca prezinta garantie tolerantei, a modestiei, a seriozitatii ca nu abandoneaza in conditii dificile. Nu cred ca o sa vedeti in SUA candidati la presedentie divortati sau celibatari, pentru ca nu prezinta garantii, electoratul o sa se intrebe ce "cusur are".
Casatoria e o garantie in CV, cum este istoricul creditului pentru o banca.
