Singuratatea!

Singurătatea este resimţită

uneori mi-o doresc...sa fiu doar eu si gandurile mele...nimeni altcineva sau altceva...

imi place singuratatea....dar acuma n-o mai suport...

salut tuturor.

urmaresc de multa vreme ce se scrie la rubricile "psihologie" si "coltul trist". astazi imi fac curaj sa scriu si eu despre problema mea pentru ca as vrea sa aud si parerea altora.

am 27de ani si sunt singur si incapabil sa imi construiesc o relatie cu o fata. stiu ca nu sunt singurul si ca in situatia mea sunt multi alti oameni,insa pur si simplu nu mai suport singuratatea. sunt tot timpul deprimat si ma gandesc din ce in ce mai mult la sinucidere.

sa incerc sa descriu cauzele care m-au adus in situatia in care sunt acum:

sunt opersoana foarte introvertita. vorbesc foarte putin chiar si acasa intre ai mei. sunt totallipsit de personalitate,in sensul ca tot timpul ma gandesc sa ma comport astfel incat sa nu ii supar pe cei din jurul meu. am avut o copilarie plina de lipsuri si asta simt ca si-a pus amprenta definitiv asupra mea. imi este infernal de greu sa ma integrez in grupuri noi. recent am venit in bucuresti cu munca (pentru a castiga mai multi bani, bineinteles) si am facut eforturi supraomenesti ca sa ma integrez intre colegii mei.

sa nu mai lungesc. sunt aici pesite pentru ca vreau sa cunosc o fata care are aceleasi probleme ca si mine. matrimonialele nu sunt o solutie pentru ca eu nu sunt un om normal. in alta parte nu am unde sa caut.m-am saturat sa astept. imi tot spun de la 20 de ani ca odata si odata va aparea persoana potrivita si pentru mine, insa nu s-a intamplat si am motive serioase sa cred ca nici nu se va intampla. a inceput sa imi fie teama ca voi ramane permanent singur. nu mai vreau sa fiu singur. vreau sa am langa cine sa dorm si sa am pentru cine sa ma trezesc de dimineata. trebuie sa mai fie si alte persoane in situatia mea. nu se poate sa nu mai fie.

evident ca sunt departe de a fi perfect. de accea nici nu cer prea multe. vreau o fata . atat.

imi este rusine de mine ca am ajuns in situatia sa cersesc o prietena pe net, dar asta este.

incearca sa te respecti mai mult. spui ca esti departe de a fi perfect. crezi ca e cineva aproape de a fi perfect?

incearca sa te pui si pe tine pe primul plan. scopul tau nu este sa nu-i superi pe ceilalti ci sa te simti tu ok cu tine. asta nu inseamna ca trebuie sa te comporti aiurea in societatea.

fara nici un fel de rautate intreb: esti multumit de cum arati? daca nu poate ar fi bine sa cauti sa faci sport, iti da o stare de bine n general.

trebuie sa faci in asa fel incat sa te simti bine in pielea ta.

ai incercat sa discuti cu un psiholog?

uneori e bine sa auzi o parere obiectiva. iti poate da noi idei.

!___! a scris:

salut tuturor.

urmaresc de multa vreme ce se scrie la rubricile "psihologie" si "coltul trist". astazi imi fac curaj sa scriu si eu despre problema mea pentru ca as vrea sa aud si parerea altora.

am 27de ani si sunt singur si incapabil sa imi construiesc o relatie cu o fata. stiu ca nu sunt singurul si ca in situatia mea sunt multi alti oameni,insa pur si simplu nu mai suport singuratatea. sunt tot timpul deprimat si ma gandesc din ce in ce mai mult la sinucidere.

sa incerc sa descriu cauzele care m-au adus in situatia in care sunt acum:

sunt opersoana foarte introvertita. vorbesc foarte putin chiar si acasa intre ai mei. sunt totallipsit de personalitate,in sensul ca tot timpul ma gandesc sa ma comport astfel incat sa nu ii supar pe cei din jurul meu. am avut o copilarie plina de lipsuri si asta simt ca si-a pus amprenta definitiv asupra mea. imi este infernal de greu sa ma integrez in grupuri noi. recent am venit in bucuresti cu munca (pentru a castiga mai multi bani, bineinteles) si am facut eforturi supraomenesti ca sa ma integrez intre colegii mei.

sa nu mai lungesc. sunt aici pesite pentru ca vreau sa cunosc o fata care are aceleasi probleme ca si mine. matrimonialele nu sunt o solutie pentru ca eu nu sunt un om normal. in alta parte nu am unde sa caut.m-am saturat sa astept. imi tot spun de la 20 de ani ca odata si odata va aparea persoana potrivita si pentru mine, insa nu s-a intamplat si am motive serioase sa cred ca nici nu se va intampla. a inceput sa imi fie teama ca voi ramane permanent singur. nu mai vreau sa fiu singur. vreau sa am langa cine sa dorm si sa am pentru cine sa ma trezesc de dimineata. trebuie sa mai fie si alte persoane in situatia mea. nu se poate sa nu mai fie.

evident ca sunt departe de a fi perfect. de accea nici nu cer prea multe. vreau o fata . atat.

imi este rusine de mine ca am ajuns in situatia sa cersesc o prietena pe net, dar asta este.

Cum sa te gandesti sa te sinucizi?sunt atatia oameni pe pamantul asta care sunt cu adevarat batuti de Dumnezeu,si nu se gandesc ca asta ar fi o solutie,sunt atatia oameni ceare se lupta cu moartea,si tu iti doresti sa mori?normal ca e cea mai usoara cale de a scapa de suferinta dar gandeste-te la cei care te iubesc,la parintii tai carora le vei provoca o mult mai mare suferinta decat suferinta pe care o simti acum.Zambeste,se poate si mai rau decat este!Multi au avut o copilarie plina de lipsuri,dar asta i-a ambitionat mai tare,i-a intarit,sa faca in asa fel incat copiii lor sa nu aiba lipsuri,cum sa fii lipsit de personalitate doar pentru ca nu vrei sa faci pe cineva sa se supere?(si eu fac asta de multe ori,din diferite motive)eu cred ca ai doar o inima buna,ca ai nevoie de putina intelegere,de putina dragoste...De ce vrei sa cumoasti o fata pe net?aparentele sunt atat de inselatoare...sau vrei numai ca o fata sa inteleaga ce simti fara sa fie vorba de iubire?Eu zic ca ai 27 de ani,ai toata viata inainte,esti tanar,inceteaza sa-ti mai plangi singur de mila...trebuie...trebuie sa treci peste asta!!concentreaza-te asupra ta,imbunatateste-te cat poti de mult...nu esti mai prejos decat nimeni,esti egal cu ceilalti,crezi ca altul e mai frumos ca tine?este,dat tu esti mai destept,e si mai frumos si destept ca tine?este dar nu are aceleasi sentimente ca si tine,o fata te va aprecia tocmai pentru aceste sentimente...Daca tu nu te iubesti,cine sa te iubeasca???iubeste-te,fii sigur pe tine...stai linistit,fata va veni,dar cand,depinde numai de tine....

!___! a scris:

sunt opersoana foarte introvertita. vorbesc foarte putin chiar si acasa intre ai mei. sunt totallipsit de personalitate,in sensul ca tot timpul ma gandesc sa ma comport astfel incat sa nu ii supar pe cei din jurul meu.

matrimonialele nu sunt o solutie pentru ca eu nu sunt un om normal.

evident ca sunt departe de a fi perfect. de accea nici nu cer prea multe. vreau o fata . atat.

imi este rusine de mine ca am ajuns in situatia sa cersesc o prietena pe net, dar asta este.

frate, mi se pare ca esti brutal de sincer. sau doar brutal.

de ce crezi ca nu esti "normal"?

hernandez, nu pot sa spun ca am o problema cu felul in care arat. desigur, exista loc de (mult) mai bine, insa acum sunt ok ci mine insumi din punctul asta de vedere. sport fac insa nu ma ajuta deloc. inainte de a veni in bucurestu am consultat un psiholog si, de asemenea, pot sa spun ca mi s-a parut un demers inutil. ma linistea doar gandul ca joia urma sa ma vad cu el (psihologul), insa nu existau progrese de nici un fel. am incercat sa citesc niste chestii pe care mi le recomanda, insa pentru a pune aplica sfaturile din cartile alea mi se parea ca trebuie sa fac un efort prea mare de vointa, iar rezultatele erau nesemnificative. cred ca ar fi util sa precizez ca nu mai am deloc incredere in nici un fel de terapeut. astfel de terapii mi se par o metoda facila de a obtine bani de pe urma unor oameni suferinzi. nimic mai mult.

mira, cu tot respectul, ma gandesc demult la chestia asta cu sinuciderea si bineinteles ca mi-am pus si problema suferintei pe care as putea-o provoca prin gestul meu. cine a cochetat cu ideea asta stie insa ca exista momente in care astfel de argumente nu mai au nici o importanta. in facultate am avut o perioada foarte grea de singuratate in care am inceput sa imi pun problema sinuciderii. dupa facultate lucurile s-au mai imbunatatit, insa viata mea era tot pustie. intre timp am cunoscut pe cineva prin intermediul internetului. pentru ea am hotarat sa vin in bucuresti. ieri am inteles in sfarsit ca relatia noastra s-a terminat, desi eu incercam sa exploatez orice posibilitate de a salva relatia. chestia este ca am iesit din relatia asta mai sifonat decat am intrat. am fost parasit pentru un tip mai destept si mai vorbaret decat mine (poate si mai frumos). tot timpul vor exista astfel de "wise guys" iar eu voi fi tot timpul acelasi. acum m-am trezit singur in bucuresti. nu am intrat aici ca sa mi se planga de mila. stiu ca schimbarea poate veni numai de la mine, insa cred ca am puterea de a incepe totul de la capat. am avut cateva luni extrem de bune cu tipa asta. credeam ca suntem cat de cat compatibili. credeam ca vrem aceleasi lucruri. de exemplu in tot timpul asta cat am stat impreuna am fost doar noi doi, singuri intotdeauna. ieseam impreuna in oras, sa mancam pe undeva, sai sa cumparam haine sau creme sau diferite chestii. langa ea m-am simtit bine. nu aveam nevoie de nimeni altcineva. nici de prieteni nici de nimeni. era relatia perfecta din punctul meu de vedere. nu cred ca nu exista fete care sa isi doreasca acelasi lucru ca si mine. iar fetele astea cred eu ca cel mai probabil pot fi gasite pe un site de genul asta si nu pe unul de matrimoniale.

off topic: imi cer scuze pentru calitatea dactilografierii, insa scriu de la o sala de net unde literele de pe tastatura sunt indescifrabile.

o sa uncerc acum sa imi completez cat de cat profilul

somesh, nu sunt normal pentru ca:

mie nu imi place de exemplu sa ies cu baietii la o bere, mi se pare o pierdere de timp.

nu imi place sa plec in excursii sau sa ies din casa. mi se intampla sa mai calatoresc cu trenul sau cu metroul si sa aud persoane entuziasmate de ultima petrecere, ultimul drum la munte....pur si simplu nu inteleg ce poate fi atat de amuzant.

am avut o perioada in care ieseam mai des la munte cu un prieten pasionat de fotografie si care imi insuflase si mie pasiunea asta. totusi mi se parea extrem de deprimant. nu ma puteam bucura deloc de peisaje sau de aerul curat. nu ma gandeam decat ca uite, acum as fi putut sa fiu in alta parte, cu cineva. prefer sa stau in casa cu o fata decat sa ies la munte cu prietenii.

mai ies la forbal cu colegii de munca, insa dupa ce ma schimb si ma indrept spre casa, vad pe strada cupluri si asta ma face sa ma simt ca un gandac infect, incapabil de a pastra o relatie. am inceput sa cred ca singuta mea sansa este sa fac castig ceva mai multi bani si cu banii astia sa "cumpar" intr-un fel o relatie. daca stau bine sa ma gandesc, cam spre asta s-ar fi indreptat si relatia anterioara, care tocmai s-a terminat.

imi este foarte greu sa intru in vorba cu o fata, mai ales daca este necunoscuta.

pur si simplu nu gasesc subiecte de discutie. nici macar simtul umorului nu il am. umorul ascunde multe neajunsuri. oamenii impresia pe care o las la prima vedere este de "incuiat". m-am obisnuit cu asta, nu ma mai deranjeaza sa fiu considerat asa, mi se pare normal.

nu te mai subestima.

cei carora le zici tu wise guys eu le zic bagatori de seama. asta e una din problemele de zi cu zi bagatorii de seama au de obicei succes la femei.

asta nu inseamna ca au succes la toate femeile.

sunt fete care cred ca barbatii vor doar sex. tu esti un exemplu ca nu toti barbatii vor doar sex.

asa ca macar trebuie sa ai speranta ca exista fete care vor o relatie asa cum vrei tu.

incearca totusi sa accepti acea mare aberatie ca "oamenii duc o viata sociala" care si pe mine ma cam dispera.trebui sa incerci sa relationezi cu alti oameni chiar daca relatiile sunt de cele mai multe ori superficiale...

oamenii aia pe care-i auzi tu in metrou sau in tren pentru asta traiesc, de-asta sunt asa de entuziasmati cand povestesc. in general un om vbeste despre o pasiune a lui cu inflacarare, de neinteles pt altii care n-au aceeasi pasiune.

nu mai spune ca nu esti normal pt ca nu iesi la o bere . nu inseamna ca esti bolnav daca-ti lasi ficatu' in pace

cand mai vezi asa cupluri multe pe strazi, incearca sa te gandesti ca multe dintre ele sunt doar asa ca sa fie, multe traiesc din minciuni, multe sunt "legaturi bolnavicioase" ca sa ma exprim asa. deci nu trebuie sa te simti ca un gandac infect, ca doar nu infectezi pe nimeni

!___! a scris:

somesh, nu sunt normal pentru ca:

mie nu imi place de exemplu sa ies cu baietii la o bere, mi se pare o pierdere de timp.

nu imi place sa plec in excursii sau sa ies din casa. mi se intampla sa mai calatoresc cu trenul sau cu metroul si sa aud persoane entuziasmate de ultima petrecere, ultimul drum la munte....pur si simplu nu inteleg ce poate fi atat de amuzant.

am avut o perioada in care ieseam mai des la munte cu un prieten pasionat de fotografie si care imi insuflase si mie pasiunea asta. totusi mi se parea extrem de deprimant. nu ma puteam bucura deloc de peisaje sau de aerul curat. nu ma gandeam decat ca uite, acum as fi putut sa fiu in alta parte, cu cineva. prefer sa stau in casa cu o fata decat sa ies la munte cu prietenii.

mai ies la forbal cu colegii de munca, insa dupa ce ma schimb si ma indrept spre casa, vad pe strada cupluri si asta ma face sa ma simt ca un gandac infect, incapabil de a pastra o relatie. am inceput sa cred ca singuta mea sansa este sa fac castig ceva mai multi bani si cu banii astia sa "cumpar" intr-un fel o relatie. daca stau bine sa ma gandesc, cam spre asta s-ar fi indreptat si relatia anterioara, care tocmai s-a terminat.

imi este foarte greu sa intru in vorba cu o fata, mai ales daca este necunoscuta.

pur si simplu nu gasesc subiecte de discutie. nici macar simtul umorului nu il am. umorul ascunde multe neajunsuri. oamenii impresia pe care o las la prima vedere este de "incuiat". m-am obisnuit cu asta, nu ma mai deranjeaza sa fiu considerat asa, mi se pare normal.

Citeste inca odata ce ai scris mai sus, pentru ca ti-ai dat singur raspunsul la problema ta. Uite exact de asta nu o sa poti scapa de singuratate! Toate raspunsurile exista'n noi, dar din pacate nu facem nimic in sensul rezolvarii diferitelor probleme personale. Asteptam mereu sa vina cineva din afara noastra sa ne rezolve problemele, dar dupa cum bine sti, niciodata nu o sa se intample asta.