Trecut vs Prezent

catherinedeneuve a scris:

:huggles: Din pacate maturitatea si profunzimea nu ti-o da varsta.

Incercati sa cititi lucrurile asa cum sunt, nu cum vreti voi sa le cititi.

Eu nu mi-am retras cuvintele, am ajuns la concluzia ca in the end habar nu am ce vreau. Mi-am retras cuvintele doar la cromozomi X, Y ce dau sexul copiilor.

@ Cleric: Mai fa scoala, pt ca esti un psihobalavernist, copii nu dau la medicina din cauza frustrarilor parintilor, ci ale lor, care sunt cauzate de multi factori. Incearca sa studiezi oamenii in profunzimea lor, nu in ceea ce vrei tu. Da macar de o dovada de empatie, pana la urma in asta consta psihologia, sa intelegi omul.

@ Maat, Amarena: datorie de societate, nu inseamna sa- l fati ca iti zice tata Leana sa-l feti, cred ca ai facut si tu biologie si stii conceptul de perpetuarea specii. Nu conteaza atat demult cauza pt care faci un copil, asta nu inseamna ca o sa-l iubesti sau nu. Ce crezi ca tu vei iubi un copil mai mult decat mine, pt ca faci un copil, ca sunt femeie si doresc sa fac un copil ca sa-l iubesc. Asa iti poti lua un caine. eu va zic sa va intrebati de ce vreti copii? poate asa aflati ceva despre voi

Puteti sa ma condamnati, e treaba voastra, ca pana la urma nu imi pasa, eu vreau sa imi traiesc viata asta, nu vreau sa ma mint pe mine ca asa vrea majoritatea.

PS: ma surprinde ca femeile (unele sa nu generalizez) sunt mai retrograde decat barbatii.

Stii de ce nu-ti iei catel ? Pentru ca nu doreste societatea si te marginalizeaza pentru mizeria pe care o face . Cat despre iubire, tind sa cred ca si tu singura te reduci la statutul de obiect fara valoare din moment ce poti emite asemenea ineptii doar de dragul de a participa la o discutie .

Si in alta ordine de idei, nu stiu de ce am sentimentul ca "vorbesc" cu un barbat si inca cu unul pe care-l cunosc relativ bine si are aceleasi "apucaturi" ca ale tale .

harald a scris:

-MiReLa- a scris:

Eu am mai zis, trebuie infiintata o scoala de educare a partenerilor. Cunosc multeee femei care inca de cand li se nasc copilasii o fac pe eroinele, se implica doar ele in cresterea lor, in mintea lor nimeni altcineva nu-s mai bune ca ele, ajung intr-un moment sa fie sufocate de atatea griji: casa, nevoi, cerinte.... Poate ca aici trebuie sa "lucram" cu partenerii, sa-i face sa inteleaga ca trebuie sa se implice si ei :huggles:

Ai perfecta dreptate ... La-nceput te simti o Superwoman ce poate sa faca totul fara a avea nevoie de ajutor, iar domnul barbat trebuie sa-si continuie nestingherit vechile obiceiuri pentru ca dragul de el este iubit . Insa o data cu trecerea timpului ajungi sa fii atat de scarbita si de obosita de o asemenea relatie incat uiti pana si motivul pentru care te-ai casatorit, precum si sentimentele care atunci valorau atat de mult care cu timpul se transforma in indiferenta .

harald a scris:

Era vorba de "fătat",

gheorghe35 a scris:

Cand in curte era multa treaba punea si femeia mana, respectiv cine avea de muls 2-4 vaci nu le mulgea numai barbatul ca il prindea noaptea, rezolvau probelma impreuna, eventula si un copi putea fi pus la treaba.

Deci femeia se baga la munca din curte, da' barbatu' nu se baga la treburile din casa, ca in cazul asta femeia e o lenesa?

Cam nasol.

bydy a scris:

In alta ordine de idei... femeile nu fata. Poate doar cele ce fac copi pt perpetuarea speciei ? :huggles:

Aia incercam io sa esprim prin folosirea unui cuvant impropriu.

Amarena a scris:

hai sa va prezint o "situatie ipotetica"

Doi copii mici, bebelusi, nevasta (mi se pare un termen peiorativ pentru sotie, nu stiu de ce) se ingrijea de copii, de casa si de restu', iar sotul, cand i se cerea ajutorul, argumenta ca e obosit, ca are nevoie de odihna, pentru ca el munceste, nu-i asa, si vrei sa-mi pierd locul de munca????? Cu ce traim pe urma????

Cum ati fi reactionat voi, fetelor? Cum l-ati fi educat? Aleia din situatia ipotetica i-a fost frica, cunoscandu-l, ca se poate intampla chiar asa, si a preferat sa duca ea povara. Ca el sa poata fi odihnit.

Aici intervine respectul de sine de care spunea la un moment dat GinGin, un respect de sine care in aceea perioada nu exista si o frica de a nu pierde ceva ce de fapt nu are .

Probabil marea majoritate ar fi procedat exact la fel ca aceea sotie, chiar daca aici vor argumenta ca este inadmisibil . De ce ? Pentru ca asa a primit educatia din familie "capul plecat de sabie nu-i taiat" , ce-au uitat sa precizeze parintii este ca " Umilinta il indoaie " .

sa-ti spun cum as fi facut eu: "sa vina ai tai parinti, bunicii copiilor sa ma ajute. daca nu poti tu, ai tai sa ma ajute. ai mei ma ajuta cat pot dar si ai tai sa o faca. sunt inca in putere, pensionari, n-au alta treaba. ia zi-le, ca de nu le zic eu. chiar maine." asa am facut. s-a rezolvat. recunosc, e un caz particular in care bunicii sunt toti 4 disponibili. :huggles:

hai sa va prezint o "situatie ipotetica"

Doi copii mici, bebelusi, nevasta (mi se pare un termen peiorativ pentru sotie, nu stiu de ce) se ingrijea de copii, de casa si de restu', iar sotul, cand i se cerea ajutorul, argumenta ca e obosit, ca are nevoie de odihna, pentru ca el munceste, nu-i asa, si vrei sa-mi pierd locul de munca????? Cu ce traim pe urma????

Cum ati fi reactionat voi, fetelor? Cum l-ati fi educat? Aleia din situatia ipotetica i-a fost frica, cunoscandu-l, ca se poate intampla chiar asa, si a preferat sa duca ea povara. Ca el sa poata fi odihnit.

Amarena a scris:

hai sa va prezint o "situatie ipotetica"

Doi copii mici, bebelusi, nevasta (mi se pare un termen peiorativ pentru sotie, nu stiu de ce) se ingrijea de copii, de casa si de restu', iar sotul, cand i se cerea ajutorul, argumenta ca e obosit, ca are nevoie de odihna, pentru ca el munceste, nu-i asa, si vrei sa-mi pierd locul de munca????? Cu ce traim pe urma????

Cum ati fi reactionat voi, fetelor? Cum l-ati fi educat? Aleia din situatia ipotetica i-a fost frica, cunoscandu-l, ca se poate intampla chiar asa, si a preferat sa duca ea povara. Ca el sa poata fi odihnit.

o casatorie nu cred ca presupune doar iubire(trupeasca sau nu) ci presupune si o convietuire intre doua persoane care se ajuta reciproc.nu stiu ce iubire e aia, daca tu stai si freci menta in fata la tv, iar patrenerul/partenera isi da duhul prin casa de atata munca.

probabil ca fata respectiva a fost obisnuita de la inceput sa faca ea mai mult in casa, si-a rasfatat sotul prea mult.

barbatul trebuie sa stie de la inceput , ca nu ii cade burta daca ii da de mancare de 2 ori pe saptamana copilului,dar si femeia sa fie constienta ca trebuie sa isi ajute barbatul cand are nevoie de ea.

cred ca de la inceputul convietuirii trebuie ca partenerii sa constientizeze ca o casatorie presupune si acest aspect,

Nu e vorba de cap plecat, e vorba de nesiguranta zilei de maine, cu doi copii mici... Frica de partener nu a existat niciodata, ci doar teama ca s-ar putea intampla cum zice el.

Somesh

In situatia ipotetica prezentata, nu se punea problema bunicilor. Din partea lui practic nu existau, iar din partea ei... Nu erau disponibili.