Trecut vs Prezent

Maat a scris:

Orgoliile sunt acele pareri personale prin care ne vedem mult deasupra celor de langa noi si tendinta de a-i trata pe acestia de pe picior de superioritate ... Pasiunea este acea stare care te urneste si te ajuta sa"muti muntii" ... daca orgoliul este ceva nociv pentru fiecare din noi, pasiunea se situeaza la polul opus scotand din fiecare dinter noi ce are mai bun ...

Indiferenta apare ca urmare a unor traume sau a unor deziluzii ...

in ultima vreme orgoliile sunt mai mult conceptii daunatoare,uitandu-ma in jur si la ce am intalnit pana acum realizez ca orgoliul nu este folosit cum trebuie,adica noi oamenii(nu toti) nu stim sa ne folosim orgoliul!!!suntem orgoliosi cand nu trebuie,si cand trebuie sa fim orgoliosi nu suntem!

Orice extrema e daunatoare.

1. Un om fara orgoliu e un om fara personalitate, fara demnitate

2. Cu orgoliu moderat e situatia normala

3. Cand orgoliu da pe afara, spunem ca respectivul e arogant, si poate fi un semn de prostie.

"Prostul daca nu-i fudul, parca nu e prost destul." (I. Creanga)

adevarul e ca orgoliul este ceva cu care ne batem capul foarte des!nu suntem destul de ponderati ca sa il manuim cum trebuie!impulsivitatea primeaza!

gheorghe35 a scris:

Asa e.

@GinGin sustine solutii pentru cazul ideal, dar realitatea se explica prin decalajele de mentalitate, ambitie, egoism etc...

Sa fie sanatosi atunci cei care nu s-au uitat un pic si in urma partenerului...Poate unii s-or casatori legati la ochi,cine stie....

Maat a scris:

Orgoliile sunt acele pareri personale prin care ne vedem mult deasupra celor de langa noi si tendinta de a-i trata pe acestia de pe picior de superioritate ... Pasiunea este acea stare care te urneste si te ajuta sa"muti muntii" ... daca orgoliul este ceva nociv pentru fiecare din noi, pasiunea se situeaza la polul opus scotand din fiecare dinter noi ce are mai bun ...

Indiferenta apare ca urmare a unor traume sau a unor deziluzii ...

... hmmm ... bravo ... 100% adevarat ... :P

GinGin a scris:

Sa fie sanatosi atunci cei care nu s-au uitat un pic si in urma partenerului...Poate unii s-or casatori legati la ochi,cine stie....

Toti cei care se casatoresc indragostiti se casatoresc "legati la ochi".

gheorghe35 a scris:

Toti cei care se casatoresc indragostiti se casatoresc "legati la ochi".

Asta inseamna ca toti se trezesc la un moment dat si atunci,cum le-o fi norocul.Are dreptate Maat cand spune ca oamenii sunt diferiti si evident ca reactioneaza diferit...sau mai plastic spus,unii au noroc in casnicie,altii n-au...desi tot despre noroc se spune ca si-l face omul cu mana lui...

GinGin a scris:

Asta inseamna ca toti se trezesc la un moment dat si atunci,cum le-o fi norocul. Are dreptate Maat cand spune ca oamenii sunt diferiti si evident ca reactioneaza diferit...sau mai plastic spus,unii au noroc in casnicie,altii n-au...desi tot despre noroc se spune ca si-l face omul cu mana lui...

Ambele variante sunt valabile.

Tata spunea despre casatorie ca " e o loterie".

Eu nu am fost de acord cu parerea asta si am considerat ca ca norocul e si cum si-l face omul, adica ce spui mai sus.

Cine se casatoreste cand nu-i sub influenta dragostei, atunci o face constient(a), dar depinde ce criterii de selectie are, valoroase sau false.

Se poate gresi chiar daca nu esti orbit(a) de dragoste.

Dragostea este primul pas intr-o casnicie si este un pas facut pe orbeste, pentru ca dragostea este oarba asa cum a-ti spus si voi .

Al doilea pas intr-o casnicie este aparitia primului copil si cum stiu cei doi sa pastreze echilibrul .

Al treilea pas este o proba a timpului in care dragostea se decanteaza, copilul creste, sentimentele se aseaza si nu ramane decat crudul adevar, care de cele mai multe ori difera de prima imagine .

Apar greutatile, responsabilitatile . La micul dejun nu se mai mananca dragoste pe paine ci se discuta facturile primite . Copilul incepe scoala, rata la masina trebuie platita, facturile nu asteapta sa le plateasca altcineva ... frigiderul este gol, casa este nezugravita, mobila s-a invechit ... Si incepe afundarea in butoiul cu rahat cand descoperi ca mierea nu a fost decat o pojghita subtire .

Asa e,Maat,apar toate aceste probleme...dar,chiar nu se pot rezolva?Daca ajung sa consum energia pe certuri,cum mai gestionez greutatile zilnice (nici nu le numesc greutati...le spun situatii de rezolvat)?Cu ce forta?Eu sunt adepta discutiilor...a discutarii problemelor pana apare solutia cea mai convenabila...daca stau imbufnata ca n-am bani de platit rata,cum imi fac treaba la job ca sa-mi pot lua salariul?Toate depind una de alta...si toate de mine.Sunt coplesita de probleme?Uite o solutie:intru pe forum si fac misto de nu stiu ce chestie...refulez,cum s-ar zice...si cand inchid pc-ul pot sa-mi vad de treaba linistita.E coplesit partenerul?La fel gaseste un mod de a refula,ca are si el pasiunile lui.

Deci, se poate...