Început de Arcangelo, Dum 17 aug 2008 · 443 răspunsuri · 34.520 vizualizări
bydy a scris:Vorbesti la trecut. Acum, de ce nu-l mai iubesti neconditionat ?Da, cred ca doar copilul il poti iubi asa.
Fireste , aici nu se incadreaza chiar toti parintii . [din pacate]
M-am exprimat gresit. Voi edita. Inca mai iubesc persoana respectiva. 
heidy_ a scris:E egoist sa iubesti fara sa ceri absolut nimic in schimb?
Ar fi prea frumos.
Nesimtescu a scris:Ar fi prea frumos.
Mi-ar fi placut sa continui cu:,,ca sa nu-l fac sa fie adevarat''.
bydy a scris:Eu sper ca... niciodata.[intelegi tu ce spun]
Multumesc,bydy.
Si eu am patit tot asa, cu cateva persone chiar, cu care nu m-am mai intalnit, persoane din trecut, care nu mi-au dorit chiar binele, sau care m-au facut sa sufar, ma surprind cateodata gandindu-ma la ele si sperand ca sunt bine, ca le merge bine, si ca si-au dat seama ce anume din comportamentul lor ranseste lumea din jur. E foarte ciudat, si imi da totodata o tristete oarecum, dar ma simt si mai libera oarecum. E greu de explicat. Dar am si multe persoane care mi-au fost asa de antipatice incat gandul la ele nu ma bucura deloc. In nici un caz nu le doresc raul, dar nu am un sentiment placut cand imi aduc aminte de ele. Incerc sa ma gandesc ca cu totii suntem oameni si cateodata facem lucruri ce ii ranesc pe cei din jur, fara sa ne dam seama. nu stim ce facem, pentru ca nu simtim ce simte cel de langa noi. Si atunci gasesc puterea de a ierta.
bydy a scris:Obliga prim mila... Bine, "obliga" .Si,da , poate fi o placere , dar e o placere egoista.
Mai vorbim peste ceva timp .
Iubirea neconditionata impovareaza doar pe cel ce nu o intelege, sau cel ce se simte "cu musca pe caciula". Daca intr-adevar exista acea iubire neconditionata, cel iubit ar trebui sa stie ca i se doreste fericirea, si stand 'din obligatie" cu persoana, clar nu il face fericit. Deci, ori nu e o iubire neconditionata, ci egoista, cum zice bydy, ori daca e, atunci nu are de ce sa se simta cel iubit obligat la nimic. Poate iubi inapoi, dar nu e obligat sa o faca.
N-am mers mai departe, caci mintea mea se ingusteaza cand vine vorba de dragoste.
bydy a scris:Sa`ti ajute Dumnezeu sa iubesti neconditionat, doar pe cine merita! [stiu, suna ciudat...dar stiu eu ce spun]
Intr-adevar, numai acel Dumnezeu te poate ajuta sa iubesti cu adevarat. Cand intervine ratiunea in dragoste, situatia devine cam complexa.
bydy a scris:Mi-ar fi placut sa traiesti...adevarata iubire neconditionata.
De ce nu ne explici,care anume este acea iubire neconditionata?
Daca o stii,si poti sa-ti dai seama ca n-o traiesc,inseamna ca tu o traiesti,si sti mai bine decat mine...decat noi in general...
Invata-ne...da-ne o lectie!
Iubirea neconditionata e o capitulare.O predare fara lupta.O renuntare la minte si lasare in voia simturilor.Oare exista cineva atat de prost incat sa se arunce in valtoarea sentimentului,instinctului fara sa ii pese de ceea ce va urma?
mora35 a scris:Iubirea neconditionata e o capitulare.O predare fara lupta.O renuntare la minte si lasare in voia simturilor.Oare exista cineva atat de prost incat sa se arunce in valtoarea sentimentului,instinctului fara sa ii pese de ceea ce va urma?
Inseamna ca sunt proasta.