Unii spun ca iubim ce vrem, ceea ce inseamna ca ratiunea are un mare rol. Din acest punct de vedere, iubim pentru ca pe masura cunoasterii, ni se intaresc convingerile ca el e, pentru ca , gandindu-ne peste 10 ani, alaturi de omul asta avem un viitor. Sunt doar cateva motive.
Pe de alta parte, cealalta "tabara" spune ca "nu iubim ce vrem, ci iubim pur si simplu, si aproape ca nu avem de ales", vorba scriitorului. Putem spune despre acesti oameni ca-s inconstienti, pasionali, indragostiti doar? Poti iubi un om despre care nu stii nimic? Ce poti iubi la el?
Se spune ca inima nu alege, ci doar simte, poate de aici aceasta dragoste ; insa ma intreb cat de real este sentimentul, cat de trainic.
Voi din ce categorie faceti parte, dac-ar fi sa alegeti una? Ce credeti despre cele doua "tabere"? Argumentati. 
