Cand iubesti cu adevarat

harald a scris:

La superficialitatea actuală a rom

kodat a scris:

iubirea? inca exista... dragostea fata de ban e omniprezenta...

Ai mare dreptate... Peste tot toata lumea e disperata dupa bani si ar face orice sacrificiu in numele atotputernicului, maretului si slavitului "BAN"! Atatea asa zise "relatii" sunt bazate pe interese care de care mai meschine... Din fericire, pot sa spun sincer ca la mine nu este cazul. Ma consider foarte norocoasa ca am gasit pe cineva pe care sa-l iubesc si care sa ma iubeasca, dar se pare ca, in ultimul timp, iubirea e un fel de ozn...

rainy a scris:

iubirea?mituri,legende si arta...

avem alte simtaminte prioritare...recunoastem?

pt mine , da mai exista iubirea

Cu ceva timp in urma credeam k iubirea exista,k in jurul ei se invart oamenii si intreg Universul....insa am inteles poate prea tarziu pt mine k sunt oameni kre traiesc fara sa iubeasca si care dispretuiesc iubirea pe care o primesc din partea altora...mai exista iubire? asta ma intrebam si eu..oare mai exista?oare se mai merita sa iubesti in viata asta?oare chiar mai exista oameni care sa iubeasca si sa fie iubiti sincer?imi place sa cred k ink mai exista iubire,insa oamenii sunt orbiti de alte lucruri si nu mai dau importanta acestui sentiment nobil care inalta sufletele...

ironic a scris:

chiar as dori sa stiu daca iubesc cu adevarat. ar trebui inventat un aparat care sa masoare iubirea...

vreo idee? :flowers:

Exista acest "iubometru".Daca pentru celalalt esti gata sa faci orice doar sa ii fie lui bine inseamna ca iubesti insa daca o cotesti in discutii si filozofii deja doar interesul te mai tine acolo.

23tears a scris:

Frumos topic, oare iubesc?

Poate ca am ajuns in momentul cand am nevoie neaparat de sfaturi, sau macar niste pareri.

Tot imi vine in minte un text citit pe un forum..."cu cat judeci mai mult, cu atat iubesti mai putin". O fi adevarat? Din experienta spun ca mai mult ca sigur asa este.

L-am cunoscut pe "el" acum 8 luni (pe internet), si de atunci totul a mers aproape perfect. Si asta pentru ca au fost ceva "neclaritati" pana acum 3 luni, eu fiind logodita cu altcineva pentru care aproape nu mai simtisem nimic, a urmat o despartire cu "probleme". In fine, nu despre asta vreau sa vorbesc.

Acum sunt cu acest tip si incep sa ma uimesc pe mine, chiar nu stiu ce anume fac si de ce. Ma inteleg super cu el, imi spune ca ma iubeste, se implica total, alaturi de el simt ce nu am mai simtit cu nici un barbat insa sunt cateva lucruri care ma nemultumesc si de fiecare data cand totul merge bine o perioada mai lunga de timp, intotdeauna trebuie sa apara ceva si sa strice totul.

Prietenele mele se cam fastacesc in prezenta lui, parintii mei nu il plac, iar inainte mai ascundeau asta, dar acum....m-am saturat sa-mi tot spuna "altul mai calumea nu ti-ai gasit? el sufera de strabism, stiai ca si copii vostri pot avea de suferit? ba ca are 22 de ani si mai ales liceul neterminat (acum termina la seral), ba ca lucreaza pe un salar de nimic, ba ca nu are nimic, e un pierde vara doar cu laude si planuri pe care nu si le va indeplinii niciodata, un om fara ambitie", pe cand eu am facultate, la 23 de ani masina noua la dispozitie, apartament la cheie. Toate astea m-au facut sa ma gandesc de doua ori inainte de a lua o decizie, si nu stiu daca e chiar bine.

Binenteles ca stiam si eu toate astea si le inteleg, dar oare astea sunt motive de despartire cand doua persoane se inteleg bine? Si acum ma gandesc ca o posibilitate pt care sta cu mine ar fi faptul ca detin toate aceste lucruri, nimic nu este exclus, mai ales pentru ca nu are nimic, doar cateva haine pe el si cam atat. E adevarat ca mai vorbeste gura fara el, cand are necazuri sau probleme se imbata (lucru pe care il detest si sper ca se va potoli), e foarte incapatanat, capricios, si de ce sa nu spun cateodata e lenes (si am spus-o tocmai pentru a-l caracteriza cat mai bine), ambitios doar in treburi care-i aduc satisfactie de obicei doar lui, orgolios, destul de invidios pe altii dar nu prea isi da interesul sa realizeze ceva prin forte proprii, prefera sa faca doar planuri dar finalizarea lor o va face doar cand va vrea el si cum va vrea el. De multe ori in relatia noastra din vorba in vorba am ajuns la concluzia ca in majoritatea timpului cam el se refera la el si cam atat "el are probleme, el sufera cand nu e cu mine, lui ii este greu cand e departe de mine". Dar eu? Eu nu sufar? El crede ca mie mi-e usor in astfel de cazuri, eu sunt puternica, poate ca asa e. Dar in conceptia mea barbatul trebuie sa fie cel "puternic", de neinvins, acea persoana care nu se lasa asa usor, pe scurt....."eroul" :flowers: .

Pe scurt....intrebarea mea este......sa-mi ascult sufletul sau mintea (si pe parintii mei)? Merita acest barbat atentia mea? Ma gandesc ca poate fiind la prima relatie serioasa nu prea se pricepe, doar sa vrea sa invete, asta imi doresc si il vad ca-si da tot interesul pt asta.

Ai descris aici perfect aproape orice barbat.Sunt atat de plini de ei si de persoana lor incat cu greu isi poate face loc o femeie in inima lor.Sper ca pana acum ai rezolvat cu el.Sa fii fericita meriti insa asteptarile tale sunt prea mari din partea barbatilor.

Tristan a scris:

Nu e cinstit,nu am spus ca ar fi corect.De aceea am si recunoscut.Dar aceasta e adevarul.Ea isi da seama ca ceva nu e in regula.Tot stau de ceva vreme si ma gandesc ca ar fi mai bine daca ne-am despartii.Pentru ca e mai bine acum decat mai tarziu.Nu vreau sa o fac sa sufere,departe gandul de mine.Dar daca nu e scanteia,eu ce pot face?Am stat cu ea,gandindu-ma ca poate poate,o sa ajung sa ma indragostesc de ea.Din pacate....

Ca sa iubesti e destul sa vrei.Lasa -ti orgoliul de o parte si las-o pe ea sa te iubeasca si sa te alinte.Vei deveni indragostit irecuperabil.Doar fetele se pregatesc de mici sa iubeasca si sunt foarte pregatite sa ofere.Pacat ca primesc asa putin in schimb.

the_underqueen a scris:

cred ca da. altfel nu m-as marita peste o saptamana... sper sa am dreptate, si sa nu ma insel...la fel de important mi se pare ca si el sa ma iubeasca cu adevarat

Ei cum este?Iubesti sau doar posezi?

Eu cred ca iubesc cu fals :)

loveme a scris:

Eu cred ca iubesc cu fals

Uneori il iubesc mult, mult de tot. Alteori asa i-as scoate ochii fara regrete.... Eu stiu daca sa-i spun dragoste adevarata ?!? :)

greycat a scris:

Uneori il iubesc mult, mult de tot. Alteori asa i-as scoate ochii fara regrete.... Eu stiu daca sa-i spun dragoste adevarata ?!?

Eu i-as spune ciclu ... :)

Sau comportament de femeie! ha ha ha ha ...

pun pariu ca el e constant in emotii si fapte, iar tu oscilezi ca la bungee-jumping....

loveme a scris:

Eu i-as spune ciclu ... :)

Sau comportament de femeie! ha ha ha ha ...

pun pariu ca el e constant in emotii si fapte, iar tu oscilezi ca la bungee-jumping....

nici el nu e chiar constant ...oricum instabil ca mine nu e, asta e clar

Credeti ca iubiti cu adevarat?, Ce implica iubirea adevarata!

1 daca iubesti cu adevarat, nu crezi ci simti, afirmi acest lucru....nu chestia asta:"cred ca te iubesc si este iubire adevarata" ;)

2 eu n-am auzit de iubire neadevarata sau falsa doar de inselatorie, prefacatorie