Jump to content
Forum Roportal
Sign in to follow this  
Stu'

Ajuta Doamne sa cred, necredintei mele

Rate this topic

Recommended Posts

Ajuta , Doamne sa cred, necredintei mele.. am citit undeva odata si am inteles. Am inteles asa cum bucatarul isi intelege munca atunci cand gusta prima data din lngura cu care a gatit..am inteles asa cum pictorul sta in fata picturii poaspat create de mainile si sufletul lui, fara sa o recunoasca pe deplin , am inteles asa cum padurea ramane muta in fata mobilei din casuta din Poienita..am inteles, dar nu ma ajuta cu nimic.

 

'Ajuta, Doamne'..e clar..trebuie ca mai intai sa crezi intr-un Dumnezeu..intr-un unic creator..asta nu e atat de greu avand in vedere ca totul trebuie sa fi fost creat de cineva..vorba bunicului : 'Cand vezi atata forta, mandrie, inteligenta, nerv, salbaticie si totusi eleganta intr-un cal, e clar..stii ca Dumnezeu exista',

Dar ce ne facem cu 'ajuta'? .. ca sa cer cuiva sa ma ajute, trebuie ca macar o parte din sufletul meu sa creada ca poate fi salvat..insa ..salvat de ce anume? ..de ce nu isi doreste sau de ce isi doreste?

 

'Sa cred' .. parca ar fi luat dintr-o turma de cuvinte, de expresii uzuale, atat de cunoscute incat se indreapta incet dar sigur ca in mintea mea- sa devina cliseu..sa cred..sa cred ca ce?..ca ma va ajuta sau ca voi crede mai ales daca nu ma va ajuta?..plus ca, mintea mea, ce va intelege..de unde voi stii eu ca mi s-a facut un rau sau un bine prin acest ajutor..

Sa cer oare prin asta si puterea de a accepta fara sa inteleg sau in defnitiv eu cer intelegearea pentru a dobadi acceptarea?

 

'necredintei mele' .. hmm..foarte frumos, mai intai folosesc un cuvant puternic, plin de enigma si nihilism, asa cum ii sta bine omului .. necredinta..ce o mai fi si asta?...daca Dumnezeu e mereu alaturi de noi, spiritual vorbind, oare faptul ca ma acuz de necredinta nu indica faptul ca recunosc ca sunt epava sentimentala care are nevoie sa cerseasca mereu, fiind incapabila sa isi depaseasca conditia umana?..sa las oare prin asta mandria la o parte sau sa ma ascund dupa falsa naivitate (necredinta) ca un sarpe ce asteapta ocazia de a triumfa in cunoastere si in descoperirea interzisului?

Pe de alta parte, cum pot eu sa cer credinta necredintei mele daca intr-adevar nu cred?..sa fi innebunit si sa incerc sa ma sprijin de ziduri imaginare?..atunci ori sunt disperat si accept orice atata timp cat sa raman cu impresia ca mi-a picat din cer (deci nu mai sunt eu vinovat), ori sunt un talhar istet care cauta sa se autoimpulsioneze si sa isi trezeasca instinctele de supravietuitor care lupta impotriva curentului cand curentul nu il lasa sa doarma..

 

Cum sa raman langa Dumnezeu cand eu nu ma cunosc nici pe mine, nu cunosc nici tainele lui..nu ma pot abtine sa caut fel de fel de viclesuguri spre a supravietui , sunt mandru, egosit, uneori ma consider zeu si alteori sunt lingusitor si milog?

Uneori mi-e scarba de mine (si vreau sa cred ca am si eu o scapare), alteori ma ador prea mult (si vreau sa cunosc spre a nu mai imi lovi orgoliul de limite)..si alteori intru in depresii (si sunt incoerent).

 

Cum sa raman langa tine, Doamne?

Edited by stupid_me

Share this post


Link to post
Share on other sites

Incearca sa ramai treaz si inainte de a gandi cu mintea filtreaza totul prin inima .

Cineva odata mi-a spus multumesc pentru cuvinte , cuvinte venite fara vre-un gand ascuns, apoi mi-a multumit pentru un gest ... Cu aceasta ocazie am inteles ce-nseamna multumesc, un multumesc spus din inima si care strapunge dincolo de tesut ... Un multumesc ce creaza o stare de bine, o stare de iubire .

Am invatat ca inainte de a-i cere lui Dumnezeu, trebuie sa-i multumesc pentru ceea ce-mi da ... Am invatat ca de fiecare data cand primesc trebuie sa multumesc, pentru ca in acest fel ma incarc de iubire .

Dumnezeul meu a fost si este cel mai statornic prieten al meu si chiar si atunci cand am suferit si am intrebat "De ce ?" am gasit raspunsul dincolo de intelesuri .Dumnezeu a fost si este prezent ori de cate ori am nevoie de el ... Iar Dumnezeul meu nu este ortodox, catolic, protestant, budhist sau mahomedan, este doar Dumnezeu si atat... dincolo de religiile impuse de altii si dincolo de nascocirile celor ce cauta intelesuri in locuri fara de inteles .

Share this post


Link to post
Share on other sites

 

Pe undeva e destul de greu ce ti-ai dori....

Pe de alta parte, Dumnezeu e mereu cu noi, "de ma duc in iad, Tu cu mine esti" cum zice psalmistul...

Poate noi nu ramanem tot timpul langa Dumnezeu, dar Dumnezeu e mereu cu noi...chiar cand isi intoarce fata, de fapt nu ne paraseste niciodata.

Chestia cu adorarea proprie si cu smerenia...asta este...Daca te inalti, Dumnezeu are grija sa te smereasca, daca te smeresti, Dumnezeu te inalta... :spiteful:

Edited by Amarena

Share this post


Link to post
Share on other sites
Ajuta , Doamne sa cred, necredintei mele.. am citit undeva odata si am inteles.

Cum sa raman langa tine, Doamne?

 

 

 

A crede inseamna a sti.A sti inseamna a experimenta,a observa,a analiza, a extrage ce ni se potriveste.Ceea ce ne da certitudine este SIMTUL INTERIOR.Atat timp cat acest simt ,poate fi denumit si intuitie,este impacat,indiferent de rezultat,este semn ca esti pe calea cea buna.Fiecare om parcurge drumul sau in functie de alegerile pe care le face,alegeri ce nu sunt intotdeauna cele mai bune,dar doar gresind invatam.

Frica este un obstacol ce il putem depasi acceptand ca nu stim prea multe si ca diferentele le face doar omul.

Din propriile experiente pot spune ca indoiala este propulsorul vointei catre adevar,te ajuta sa nu "mananci tot ce zboara" ,sa iti pui intrebari ,astfel generand vibratii,unde, ce se vor intoarce cu raspunsul.

Importanta este si rabdarea.

Eu zic ,ca fiecare dintre noi stie de ce este in stare ,dar ceea ce nu cunoaste sunt efectele actiunilor,pe care le afli doar experimentand si anuland sentimentul de vina si autojudecata.Nimeni nu este mai presus sau mai prejos,suntem doar cunoscatori sau necunoscatori.

Multe raspunsuri le putem afla contempland natura,acolo sunt inscrise toate legile trebuincioase unei vieti in armonie cu Divinitatea.

Dumnezeu este intotdeauna langa noi si noi suntem langa el atunci cand cautam raspunsuri sau cand actionam cu iubire.

Cei care nu vor cu nici un pret sa inteleaga expresia "dupa fapta si rasplata" sunt eliminati de catre natura.Caci un pom fructifer,un mar, nu poate rodi decat mere.

Edited by ANA-MARI

Share this post


Link to post
Share on other sites
A crede inseamna a sti.

 

A crede si a sti sunt 2 lucruri cu totul diferite. Nu trebuie sa crezi in ceva ce stii. Credinta e pentru ce e dincolo de stiinta.

 

 

Cum sa raman langa tine, Doamne?

 

Nimeni nu-ti poate spune ce e Dumnezeu pentru ca Dumnezeu e dincolo de cuvinte. Poti totusi sa te orientezi dupa parerile unora. Le privesti cu ochiul interior al mintii tale si daca interiorul tau iti spune ca sunt adevarate, poti sa ti le asimilezi.

 

Una dintre ideile pe care le-am gasit recent si pe care mi le-am asimilat spune:

"Bucuria este semnul cel mai infailibil al prezentei lui Dumnezeu."

Expus la ideea asta, sufletul meu a spus "Asa e!" si in consecinta am asimilat-o. Efectul asimilarii unei astfel de idei e ca daca vrei sa fii mai aproape de Dumnezeu tot ce trebuie sa faci e sa fii fericit, sa fii tu insuti "Bucuria" ce il aduce pe Dumnezeu mai aproape sau sa provoci bucurie celor din jur. Daca nu ai motive de bucurie, tehnica provocarii bucuriei in cei din jur e super eficienta. Daruind vei dobandi. Daruiesti celor din jur bucuria pe care nu o ai iar bucuria din ei se va rasfrange si asupra ta.

 

Nu trebuie sa tii post, nu trebuie sa stai in genunchi cu orele, nu trebuie sa vindeci miraculos, nu trebuie sa muti muntii, ajunge minunea de a crea Bucurie din nimic. :spiteful:

Share this post


Link to post
Share on other sites
A crede si a sti sunt 2 lucruri cu totul diferite. Nu trebuie sa crezi in ceva ce stii. Credinta e pentru ce e dincolo de stiinta.

 

 

Dumnezeirea nu vrea doar sa credem ,caci la fel de bine ne putem orienta spre "cel rau" care stie sa intoarca vorbele cu maiestrie si sa ne insele.

Proba de foc o trecem prin actiune,rezultatul ei fiind - a sti,a cunoaste pentru a face alegerile corecte.

Share this post


Link to post
Share on other sites
Ajuta , Doamne sa cred, necredintei mele..

La mine echivalentul este "Noaptea intunecata a sufletului". Cand am ajuns sa inteleg divinitatea intunericului am reusit sa capat pacea.

 

Proba de foc o trecem prin actiune,rezultatul ei fiind - a sti,a cunoaste pentru a face alegerile corecte.

hmmm.... ai dreptate... Practicand Adevarul ajungi sa Cunosti Adevarul...

Share this post


Link to post
Share on other sites

Toate bune si frumoase atunci cand e usor sa provoci bucurie..se spune ca e bine sa daruiesti celor din jur , da adevarul e ca mult mai usor le este sa daruiasca ..acelora care au de unde..

 

Nu vreau sa se faca o minune..vreau doar sa primesc puterea sa merg mai departe..alaturi de El..

Share this post


Link to post
Share on other sites
Cum sa raman langa tine, Doamne?

Nu trebuie sa ramanem langa Dumnezeu ci sa fim in El si El in noi si atunci tu vei cunoaste adevarul si adevarul te va elibera.Nimeni nu poate ajunge la Dumnezeu decat prin Iisus si nimeni nu va ajunge la Iisus daca nu-l trage Dumnezeu.Ai rabdare si spune in ascuns numai rugaciunea "Tatal Nostru" si nu te inchina la infatisari de oameni barbat sau femeie ci tu inchina-te in ascuns doar lui Dumnezeu si respecta cele 10 porunci si iti va fi bine tie si urmasilor tai pana la al miilea neam.

Dumnezeu sa te ajute!

Share this post


Link to post
Share on other sites
Nu trebuie sa ramanem langa Dumnezeu ci sa fim in El si El in noi si atunci tu vei cunoaste adevarul si adevarul te va elibera.Nimeni nu poate ajunge la Dumnezeu decat prin Iisus si nimeni nu va ajunge la Iisus daca nu-l trage Dumnezeu.Ai rabdare si spune in ascuns numai rugaciunea "Tatal Nostru" si nu te inchina la infatisari de oameni barbat sau femeie ci tu inchina-te in ascuns doar lui Dumnezeu si respecta cele 10 porunci si iti va fi bine tie si urmasilor tai pana la al miilea neam.

Dumnezeu sa te ajute!

 

 

Stie cineva ce este Adevarul ??? Se stie doar o parte din el...Iisus a spus: Eu sunt Calea, Adevarul si Viata. Nu trebuie neaparat sa spui Tatal Nostru pe ascuns, ca acelasi Dumnezeu, il avem toti, fie ca suntem credinciosi sau pagani. Ce e cu inchinarile ca n-am inteles ???Sa nu te inchini ???Doamne fereste ! da tu pe ce lume traiesti, sau cine ti-o bagat prostiile astea in cap, pocaitii sau cine??? :roll: Icoanele sunt sfinte. Stii tu cumva care a fost prima si prima icoana aparuta vreodata pe acest Pamant ??? :spiteful:

Share this post


Link to post
Share on other sites
Sign in to follow this  

×