Si eu sunt un om bun si sunt mereu singur si batjocorit de catre ignoranti.
Dar in realitate, daca esti o persoana religioasa, iti vezi usor pacatele. Pacatele facute cu gandul, pacatele facute cu fapta, pacatele facute cu buzele sau cu limba. Iti recomand atunci cand esti pe cale sa gandesti, sa spui sau sa faci ceva gresit sa zici in minte rugaciunea inimii:"Doamne Iisuse Cristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine pacatosul!"
Nu poti sa spui ca esti bun. Insa noi, nu din punct de vedere religios, spunem despre cineva ca este o persoana buna datorita calitatilor ei/lui conturate si spunem despre o persoana ca este rea datorita defectelor ei/lui conturate.
Retine urmatoare idee: "uraste pacatul, nu pe om".
Exista o povestire interesanta in cartea domnului Dan Puric, despre un batran care intalneste un inger dupa moarte ce il duce in Rai si ingerul ii spune ca a ajuns in Imparatia Cerului nu pentru ca a respectat legile lui Dumnezeu, nu pentru ca a fost o persoana smerita, "buna" dar pentru ca a blestemat diavolul. (desigur conteaza si legile lui Dumnezeu, smerenia, iubirea aproapelui, dar intelegi povestirea, sper)
Nu ma mandresc, spun adevarul. Si nu sunt una din grupele de mai sus, le condamn. (pacatul pe care il mentin ca adevar)
Cercetez structura, esenta religiilor politeiste (B.C.) si le compar cu religiile monoteiste si panteiste (A.D.)
Experimentat prin meditatie si prin practica.
Experientele mele au dat roade, am devenit o persoana mai calma, smerita, iubitoare si pot vedea negura care este asupra omenirii, ca omenirea a deviat de la scopul ei initial. Si cum spunea parintele Ghelasie, noi trebuie sa ne amintim de existenta primordiala.