Am un mare respect fata de fiinta feminina, aceasta semnificand, pentru mine, calea desavarsirii intru iubire. Omenirea a deraiat de la drumul ei intru desavarsire. Ideea ca fiinta masculina nu poate atinge varful iubiri, acesta ramand o bestie feroce cu abilitati fizice si intelectuale dar fara de iubire, totodata asupra lacrimilor.
Moartea trebuie privita cu fericire deoarece in ultimul moment al existentei materiale si sfarsirea incercarilor mentale fata de transcedent i-a nastere iubirea neconditionata. De la firul de iarba, la univers.
Parcurg drumul lung spre Intelepciune. Pasesc prin infernul interior cunoscand demonii interiori pentru a atinge Edenul. Focul pentru mine semnifica semnul ca drumul parcurs spre intelepciune este corect. Insa acelasi foc te poate anihila, dandu-ti impresia ca mai iti trebuie cativa pasi sau, de o gravitate mult mai mare, ca ai atins-o. Atingerea falsa a intelepciunii duce spre mandrie, duce spre un tip de narcisism primitiv. Persoana avand impresia ca universul se invarte numai pentru acel fir de iarba. Una din realizari, pe drumul parcurs, este ca universul este pantecul fiecarei fiinte, fiecarui fir de iarba, fiecarui strop de ploaie. Iar cordonul ombilical fiind insusi sufletul si cugetul.
